Tulburările de personalitate

Tulburările de personalitate sunt condiții în care un individ diferă semnificativ de o persoană obișnuită, în ceea ce privește modul în care gândește, percepe, simte sau relaționează cu ceilalți.

Schimbările în modul în care se simte o persoană și convingerile distorsionate despre ceilalți pot duce la un comportament ciudat, care poate fi supărător și îi poate supăra pe ceilalți.

Caracteristicile comune includ:

• a fi copleșit de sentimente negative precum suferința, anxietatea, lipsa de valoare sau furia
• evitând alți oameni și simțindu-vă gol și deconectat emoțional
• dificultăți de a gestiona sentimentele negative fără auto-vătămare (de exemplu, abuzul de droguri și alcool, sau luarea de supradoze) sau, în cazuri rare, amenințarea altor persoane
• comportament ciudat
• dificultate în menținerea unor relații stabile și apropiate, în special cu partenerii, copiii și îngrijitorii profesioniști
• uneori, perioade de pierdere a contactului cu realitatea
• Simptomele se agravează de obicei cu stres.

Persoanele cu tulburări de personalitate se confruntă adesea cu alte probleme de sănătate mintală, în special depresie și abuz de substanțe.

Când și de ce apar tulburările de personalitate

Tulburările de personalitate apar de obicei în adolescență și continuă până la vârsta adultă.

Pot fi ușoare, moderate sau severe, iar oamenii pot avea perioade de „remisie” în care funcționează bine.

Tulburările de personalitate pot fi asociate cu factori genetici și familiali. Experiențele de suferință sau frică în timpul copilăriei, cum ar fi neglijența sau abuzul, sunt frecvente.

Tipuri de tulburări de personalitate

Sunt recunoscute mai multe tipuri diferite de tulburări de personalitate. Acestea au fost grupate în general într-unul din cele trei grupuri – A, B sau C – care sunt rezumate mai jos.

Citiți despre simptomele tulburărilor de personalitate pentru o listă completă a principalelor tipuri și semne ale tulburărilor de personalitate.

Tulburări de personalitate Cluster A

O persoană cu un grup O tulburare de personalitate tinde să aibă dificultăți în relaționarea cu ceilalți și, de obicei, prezintă modele de comportament pe care majoritatea oamenilor le-ar considera ciudate și excentrice. Alții îi pot descrie ca trăind într-o lume fantezică a lor.

Un exemplu este tulburarea de personalitate paranoidă, în care persoana este extrem de neîncrezătoare și suspicioasă.

Tulburări de personalitate de grup B

O persoană cu o tulburare de personalitate în grupul B se luptă să-și regleze sentimentele și adesea oscilează între părerile pozitive și negative despre ceilalți. Acest lucru poate duce la modele de comportament pe care alții le descriu ca fiind dramatice, imprevizibile și tulburătoare.

Un exemplu este tulburarea de personalitate limită, în care persoana este instabilă emoțional, are impulsuri de auto-vătămare și are relații intense și instabile cu ceilalți.

Tulburări de personalitate de grup C

O persoană cu o tulburare de personalitate de grup C se luptă cu sentimente persistente și copleșitoare de frică și anxietate. Ele pot prezenta modele de comportament pe care majoritatea oamenilor le-ar considera antisociale și retrase.

Un exemplu este tulburarea de personalitate evitantă, în care persoana pare dureros de timidă, inhibată social, se simte inadecvată și este extrem de sensibilă la respingere. Persoana poate dori să fie aproape de ceilalți, dar îi lipsește încrederea în a forma o relație strânsă.

Câte persoane sunt afectate?

Tulburările de personalitate sunt probleme comune de sănătate mintală.

Se estimează că aproximativ 1 din 20 de persoane are o tulburare de personalitate. Cu toate acestea, mulți oameni au doar afecțiuni ușoare, așa că au nevoie de ajutor doar în momente de stres (cum ar fi decesul). Alte persoane cu probleme mai grave pot avea nevoie de ajutor de specialitate pentru perioade mai lungi.

Mulți oameni se recuperează de la tulburările de personalitate în timp. Tratamentul psihologic sau medical este uneori de ajutor; uneori sprijin este tot ceea ce este nevoie. Acest lucru depinde de severitatea tulburării și dacă există probleme în curs de desfășurare.

Unele tulburări de personalitate ușoare până la moderate se ameliorează cu psihoterapie.

S-a demonstrat că diferite tipuri de terapii psihologice ajută persoanele cu tulburări de personalitate. Cu toate acestea, nu există o abordare unică care să se potrivească tuturor, iar tratamentul ar trebui să fie adaptat fiecărui individ. Nu toate terapiile vorbite sunt eficiente și este esențial ca acestea să fie furnizate de un terapeut instruit.

Semne și simptome ale tulburărilor de personalitate

Diferitele tipuri de tulburări de personalitate care ar putea avea nevoie de tratament pot fi grupate în linii mari într-unul din trei grupuri, numite A, B sau C.

Tulburări de personalitate Cluster A

O persoană cu un grup O tulburare de personalitate tinde să aibă dificultăți în relaționarea cu ceilalți și, de obicei, prezintă modele de comportament pe care majoritatea oamenilor le-ar considera ciudate și excentrice.

Principalele tulburări de personalitate din această categorie sunt enumerate mai jos.

Tulburare de personalitate paranoica
O persoană cu o tulburare de personalitate paranoică este extrem de neîncrezătoare și suspicioasă. Alte caracteristici includ:

• crezând că alți oameni îi mint sau încearcă să-i manipuleze
• simțind că nu pot avea cu adevărat încredere în prietenii și asociații lor
• îngrijorându-vă că orice informații confidențiale partajate cu alții vor fi folosite împotriva lor
• crezând că există înțelesuri ascunse în remarcile pe care majoritatea le-ar considera nevinovate
• îngrijorarea că soțul sau partenerul lor este infidel, în ciuda lipsei de dovezi
• Tulburarea de personalitate schizoidă
• Cineva cu o tulburare de personalitate schizoidă poate părea rece și detașat și poate evita contactul social apropiat cu ceilalți.

Alte caracteristici includ:

• preferând să ia parte la activități care nu necesită interacțiune cu ceilalți
• având puțină dorință de a forma relații apropiate, inclusiv relații sexuale
• fiind neinteresat atunci când primesc critici sau laude
• având o capacitate limitată de a experimenta plăcere sau bucurie

Tulburarea de personalitate schizotipală

O persoană cu o tulburare de personalitate schizotipală este probabil să aibă abilități sociale slabe și gânduri delirante și să se comporte în moduri neobișnuite. Alte caracteristici includ:

• acordarea unei semnificații nejustificate și greșite evenimentelor de zi cu zi – cum ar fi faptul că titlurile ziarelor sunt mesaje secrete pentru ele
• a crede în puteri speciale – cum ar fi telepatia sau capacitatea de a influența emoțiile și acțiunile altor oameni
• având moduri neobișnuite de a vorbi – cum ar fi propoziții lungi, divagante, vagi sau mergând pe o tangentă
• se confruntă cu anxietate excesivă în situații sociale – chiar dacă cunosc o anumită persoană sau un grup de oameni de mult timp

Tulburări de personalitate de grup B
Cineva cu o tulburare de personalitate cluster B se luptă să se relaționeze cu ceilalți. Drept urmare, ei arată modele de comportament pe care cei mai mulți le consideră dramatice, neregulate și amenințătoare sau deranjante.

Principalele tulburări de personalitate din această categorie sunt enumerate mai jos.

Tulburare de personalitate antisocială
O persoană cu o tulburare de personalitate antisocială vede ceilalți oameni ca fiind vulnerabili și îi poate intimida sau intimida pe alții fără remuşcări. Le lipsește îngrijorarea cu privire la consecințele acțiunilor lor.

Simptomele includ:

• lipsa de îngrijorare, regret sau remușcare față de suferința altor persoane
• iresponsabilitatea și nesocotirea față de comportamentul social normal
• dificultatea de a mentine relatii pe termen lung
• capacitatea redusă de a tolera frustrarea și de a-și controla furia
• lipsa de vinovăție sau neînvățarea din greșelile lor
• dau vina pe alții pentru problemele din viața lor

Tulburare de personalitate borderline
O persoană cu tulburare de personalitate limită este instabilă emoțional, are impulsuri de auto-vătămare și are relații foarte intense și instabile cu ceilalți.

Tulburarea de personalitate histrionică
O persoană cu tulburare de personalitate histrionică este îngrijorată să fie ignorată. În consecință, ei simt o constrângere (îndemn copleșitor) de a fi observați și în centrul atenției tuturor. Caracteristicile includ:

• manifestând o emoție excesivă, dar părând totuși lipsit de sinceritate emoțională reală
• se îmbracă provocator și se implică în flirturi nepotrivite sau comportament seducător sexual
• trecând rapid de la o stare emoțională la alta
• fiind centrat pe sine și ne pasă puțin de ceilalți oameni
• căutând în mod constant asigurarea și aprobarea altor persoane
• Simptomele și semnele pot coexista cu tulburările de personalitate limită și narcisice.

Tulburare de personalitate narcisică
O persoană cu tulburare de personalitate narcisică oscilează între a se vedea ca fiind specială și a se teme că nu are valoare. Ei se pot comporta ca și cum ar avea un simț umflat al propriei lor importanțe și să manifeste o nevoie intensă ca alți oameni să se uite la ei.

Alte simptome includ:

• exagerând propriile realizări și abilități
• crezând că au dreptul să fie tratați mai bine decât alți oameni
• exploatarea altor persoane pentru propriul lor câștig personal
• lipsită de empatie pentru slăbiciunile altora
• Privind cu dispreț oamenii pe care îi simt „sub” ei, în timp ce se simt profund invidioși pe cei pe care îi văd ca fiind „de deasupra” lor
• Tulburări de personalitate de grup C
• Cineva cu o tulburare de personalitate de grup C se teme de relațiile personale și prezintă modele de comportament anxios și fricos în jurul altor persoane. Alții pot fi retrași și reticenți în a socializa.

Principalele tulburări de personalitate din această categorie

Tulburare de personalitate evitantă

O persoană cu tulburare de personalitate evitantă pare dureros de timidă, este inhibată social, se simte inadecvată și este extrem de sensibilă la respingere.

Spre deosebire de persoanele cu tulburări de personalitate schizoide, ei își doresc relații strânse cu ceilalți, dar le lipsește încrederea și capacitatea de a le forma.

Tulburare de personalitate dependentă
O persoană cu tulburare de personalitate dependentă simte că nu are capacitatea de a fi independentă. Ei pot manifesta o nevoie excesivă ca ceilalți să aibă grijă de ei și sunt „lipici”. Alte caracteristici includ:

• găsindu-i greu să ia decizii fără îndrumarea altor persoane
• având nevoie de alții să-și asume responsabilitatea asupra a ceea ce ar trebui să fie propriile lor alegeri importante de viață
• neputând exprima dezacordul cu alte persoane
• găsindu-i greu să înceapă noi activități din cauza lipsei de încredere
• mergând la extreme pentru a obține sprijin și confort
• te simți neputincios și inconfortabil când e singur
• nevoia urgentă de a începe o nouă relație odată ce o relație anterioară se încheie
• având o teamă nerealistă și constantă că vor fi lăsați singuri să se descurce singuri

Tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă
O persoană cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă este îngrijorată de problemele care par scăpate de sub control sau „dezordonate”. Ei sunt preocupați de ordine și de modalitățile de a-și controla mediul înconjurător și pot fi considerați celorlalți ca un „ciudat de control”.

Alte caracteristici includ:

• având un interes excesiv pentru liste, orare și reguli
• fiind atât de preocupați de îndeplinirea perfectă a unei sarcini încât au probleme în a o îndeplini (perfecționism)
• fiind un dependent de muncă
• având opinii foarte rigide despre probleme precum moralitatea, etica și modul în care o persoană ar trebui să se comporte în viața de zi cu zi
• tezaurizarea articolelor care par să nu aibă valoare monetară sau sentimentală
• neputând delega sarcini altor persoane
• nu le place să cheltuiască bani, deoarece cred că este întotdeauna mai bine să economisească pentru o „zi ploioasă”

Această tulburare de personalitate diferă de tulburarea obsesiv compulsivă (TOC), o afecțiune de sănătate mintală asociată, în mai multe moduri importante:

Persoanele cu TOC sunt conștiente că comportamentul lor este anormal și sunt îngrijorați în legătură cu acesta. Majoritatea persoanelor cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă cred că comportamentul lor este perfect acceptabil și nu doresc să-l schimbe.
Unii oameni cu TOC sunt obligați să efectueze ritualuri, cum ar fi să atingă fiecare al doilea stâlp de lampă în timp ce merg pe stradă. Acesta nu este de obicei cazul persoanelor cu tulburare obsesiv-compulsivă de personalitate.
Persoanele cu TOC se pot simți obligate să facă liste sau să organizeze obiecte în casa lor, dar se simt nerăbdători să facă acest lucru. Persoanele cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă găsesc ușurare de anxietate atunci când fac astfel de sarcini și pot deveni iritate atunci când sunt împiedicate să facă acest lucru.

Tratarea unei tulburări de personalitate
Tratamentul pentru majoritatea tulburărilor de personalitate implică de obicei un curs de terapie psihologică. Aceasta durează în mod normal cel puțin șase luni, adesea mai mult, în funcție de severitatea afecțiunii și de alte probleme coexistente.

Terapii psihologice
Psihoterapia este un tratament care implică discutarea gândurilor, emoțiilor și comportamentelor cu un profesionist calificat. Scopul tuturor terapiilor psihologice este de a îmbunătăți capacitatea oamenilor de a-și regla gândurile și emoțiile.

Unele terapii se concentrează pe gânduri disfuncționale, în timp ce altele se concentrează pe auto-reflecție și pe conștientizarea modului în care funcționează propria minte. Unele terapii, în special terapiile de grup, îi ajută pe oameni să înțeleagă mai bine relațiile sociale.

Terapiile psihologice pot fi eficiente pentru multe tulburări de personalitate. Cu toate acestea, acestea ar trebui să fie livrate numai de un profesionist instruit, care are experiență de lucru cu tulburări de personalitate și alte afecțiuni clinice. Acest lucru se datorează faptului că tulburările de personalitate sunt afecțiuni grave care pot fi asociate cu comportamente cu risc ridicat, cum ar fi autovătămarea.

Pe lângă ascultarea și discutarea problemelor importante cu dvs., psihoterapeutul vă poate sugera strategii de rezolvare a problemelor și, dacă este necesar, vă poate ajuta să vă schimbați atitudinile și comportamentul.

O serie de psihoterapii diferite sunt folosite pentru a trata tulburările de personalitate. Acestea pot fi clasificate pe scară largă în trei tipuri de terapie, prezentate mai jos.

Psihoterapie psihodinamică (reflexivă).
Psihoterapia psihodinamică se bazează pe ideea că multe modele de comportament ale adulților sunt legate de experiențele negative ale copilăriei timpurii. Aceste experiențe provoacă modele de gândire și convingeri distorsionate care ar fi putut fi de înțeles în copilărie, dar nu funcționează în viața de adult. Scopul terapiei este de a explora aceste distorsiuni, de a înțelege cum au apărut și de a găsi modalități eficiente de a depăși influența lor asupra gândirii și comportamentului dumneavoastră.

Atât terapia psihodinamică individuală, cât și cea de grup poate fi utilă pentru tulburările de personalitate, în special tulburarea de personalitate limită (BPD). O formă specială, numită terapie bazată pe mentalizare, este recomandată pentru BPD.

Terapie cognitiv-comportamentală
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) se bazează pe teoria conform căreia modul în care gândim o situație afectează modul în care acționăm. La rândul lor, acțiunile noastre pot afecta modul în care gândim și simțim. Prin urmare, este necesar să se schimbe atât actul de gândire (cogniție), cât și comportamentul în același timp.

Un tip de CBT numit terapie comportamentală dialectică (DBT) s-a dovedit de succes în a ajuta oamenii să reducă comportamentele impulsive de auto-vătămare, în special în BPD. DBT este conceput pentru a vă ajuta să faceți față mai bine instabilității emoționale, încurajând în același timp să vă comportați într-un mod mai pozitiv.

Terapie interpersonală
Terapia interpersonală (IPT) se bazează pe teoria conform căreia relațiile noastre cu alți oameni și cu lumea exterioară în general au un efect puternic asupra sănătății noastre mintale.

Mai multe tulburări de personalitate pot fi asociate cu sentimente de stima de sine scăzută, anxietate și îndoială de sine, cauzate de probleme de interacțiune cu oamenii.

În timpul IPT, terapeutul va explora orice probleme negative asociate cu relațiile interpersonale și modul în care aceste probleme pot fi rezolvate.

Comunitățile terapeutice
Comunitățile terapeutice (TC) sunt o formă de terapie de grup, în care experiența de a avea o tulburare de personalitate este explorată în profunzime. TC sunt o formă intensivă de terapie.

Tipul minim de TC este o zi pe săptămână, dar altele sunt 9:00-17:00, cinci zile pe săptămână. S-au dovedit a fi eficiente pentru tulburările de personalitate ușoare până la moderate, dar necesită un nivel ridicat de angajament.

Medicament
În prezent, niciun medicament nu este autorizat pentru tratamentul vreunei tulburări de personalitate. Cu toate acestea, medicamentele pot fi prescrise pentru a trata problemele asociate, cum ar fi depresia, anxietatea sau simptomele psihotice.

De exemplu, dacă aveți simptome de depresie moderate până la severe care fac dificilă abordarea terapiei cu încredere sau entuziasm, vi se poate prescrie un tip de antidepresiv numit inhibitor selectiv al recaptării serotoninei (ISRS).

Unii oameni, în special cei cu BPD, au găsit de ajutor medicamentele de stabilizare a dispoziției.