O hernie de coloană vertebrală (hernie intervertebrală, hernie de disc) este o afecțiune în care unul dintre discurile cartilaginoase situate între vertebre se deteriorează și se deplasează lateral, comprimând uneori măduva spinării sau nervii.
O hernie de disc la nivelul coloanei vertebrale apare atunci când învelișul exterior al discului se rupe și își deplasează conținutul spre exterior. Un disc rupt poate apăsa pe întreaga măduvă spinării sau pe o singură rădăcină nervoasă, locul în care un nerv părăsește măduva spinării. Acest lucru înseamnă că o hernie intervertebrală poate provoca durere atât la locul unde se află discul deteriorat, cât și în partea corpului controlată de nervul pe care apasă discul.
Cauza deteriorării discului intervertebral nu este întotdeauna clară, deși vârsta joacă un rol în multe cazuri. Pe măsură ce îmbătrânim, discurile intervertebrale încep să piardă apă, devenind mai puțin flexibile și mai fragile. Discurile își pierd, de asemenea, flexibilitatea naturală atunci când sunt expuse la fumat. Hernia de disc la nivelul coloanei vertebrale este mai frecventă la persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani. Este de două ori mai frecventă la bărbați decât la femei.
Este demn de remarcat faptul că o hernie a coloanei vertebrale nu provoacă întotdeauna simptome precum durere, mobilitate redusă sau sensibilitate. Unii oameni trăiesc toată viața cu o hernie de coloană vertebrală și nu sunt conștienți de acest lucru.
Cea mai frecventă localizare a unei hernii de disc este în regiunea lombară. O hernie a coloanei lombosacrale afectează adesea nervul sciatic, cel mai lung nerv din corp. Nervii sciatici drept și stâng pornesc din partea inferioară a măduvei spinării prin fese și coboară pe picioare până la picioare. În cazul în care nervul sciatic este ciupit (sciatică), pot apărea dureri moderate până la severe în picior, coapsă sau fese.
Coloana vertebrală este formată din 24 de vertebre individuale, suprapuse una peste alta. Între vertebre se află garnituri rotunde de cartilaj, numite discuri, care sunt o membrană fibroasă dură cu un nucleu moale, asemănător unui jeleu. Discurile permit coloanei vertebrale să se îndoaie și amortizează impactul vertebrelor una împotriva celeilalte în timpul mersului.
În centrul coloanei vertebrale există un canal prin care circulă măduva spinării. Aceștia sunt separați de măduva spinării prin perechi de nervi spinali care inervează diferite părți ale corpului între vertebre.
Tratamentul herniilor intervertebrale constă, de obicei, într-o combinație de fizioterapie (de exemplu, masaj și exerciții fizice) și medicamente pentru ameliorarea durerii. Unele exerciții speciale de întindere pot reduce presiunea asupra coloanei vertebrale, astfel încât discul să cadă la loc și durerea să înceteze. Adesea, discul continuă să preseze nervul, dar durerea dispare pe măsură ce creierul învață să “înăbușe” semnalele de durere care vin de la nerv. Doar în cele mai grave cazuri se recurge la îndepărtarea chirurgicală a herniei vertebrale.
Indiferent de tratamentul ales, activitatea fizică este cheia recuperării. Odihna este recomandată doar pentru câteva zile, în perioada acută a bolii, iar apoi trebuie să vă mișcați pentru a preveni înțepenirea articulațiilor și slăbirea mușchilor care susțin coloana vertebrală. Mișcarea constantă accelerează recuperarea.
Simptomele unei hernii de coloană vertebrală apar doar atunci când discul deteriorat începe să preseze pe un nerv sau pe măduva spinării. Cei mai mulți oameni resimt atunci dureri pe o parte a corpului care se agravează treptat. Intensitatea durerii poate crește brusc dacă presiunea asupra nervului crește, de exemplu atunci când o persoană tușește, strănută sau se așează. Dacă hernia de disc este mică și nu comprimă nervii din jur, este posibil să nu existe niciun simptom.
Dacă hernia de disc apasă pe vreun nerv de-a lungul coloanei vertebrale, pe lângă durere pot apărea următoarele simptome
- Paralizie musculară;
- Crampe – o contracție ascuțită și dureroasă a mușchilor.
Paralizia musculară și spasmele apar mai frecvent la nivelul brațelor, picioarelor și feselor.
În funcție de localizarea herniei intervertebrale, simptomele pot varia. Tablourile clinice variază, de exemplu hernia de disc la nivelul gâtului (hernie cervicală) și lombară (hernie lombară).
Simptomele unei hernii cervicale
- hernie cervicală poate avea următoarele simptome
- Durere la nivelul gâtului atunci când îl mișcați;
- amorțeală sau furnicături în gât, umăr, braț sau mână
- slăbiciune în anumiți mușchi, limitând amplitudinea de mișcare.
Simptomele herniei lombare
O hernie lombară poate avea următoarele simptome
- Dureri de spate la mișcare;
- Amorțeală sau furnicături în spate, fese, zona genitală, picioare sau picioare.
- Hernia sciatică poate provoca sciatică, care este o durere în picior, coapsă sau fese din cauza comprimării nervului sciatic. Nervul sciatic este cel mai lung nerv din corpul uman și este format din mai mulți nervi mai scurți. Acesta pornește din spatele osului iliac, trece prin fese și coboară pe picior până la picior.
Sindromul cauda equina este o afecțiune gravă în care nervii din partea inferioară a coloanei vertebrale sunt comprimați. Simptomele includ:
- dureri lombare;
- amorțeală în zona inghinală;
- paralizie la unul sau la ambele picioare;
- durere în anus;
- pierderea controlului asupra funcției intestinale (incontinență fecală);
- pierderea controlului asupra urinării (incontinență);
- durere în interiorul coapselor.
Dacă apar aceste simptome, trebuie consultat imediat un neurolog. Dacă nu este tratat, sindromul cauda equina poate provoca leziuni permanente ale nervilor care controlează funcția vezicii urinare și a intestinului.
Cauzele unei hernii intervertebrale
O hernie de disc se formează atunci când un inel de țesut conjunctiv (fibros) care înconjoară un disc intervertebral se rupe. Acest lucru face ca conținutul moale și gelatinos al discului să se umfle și să se umfle în afară. Motivele pentru ruperea inelului fibros nu sunt întotdeauna clare. Se crede că, de obicei, este rezultatul îmbătrânirii. Pe măsură ce îmbătrânim, discurile intervertebrale încep să piardă apă, devenind mai puțin flexibile și mai puțin rezistente.
Există o serie de alți factori care pot crește presiunea și tensiunea asupra coloanei vertebrale, și anume:
- îndoirea neîndemânatică a trunchiului într-un unghi greșit;
- Munca care necesită ridicarea de obiecte grele;
- munca sedentară, în special șofatul;
- fumatul;
- faptul de a fi supraponderal sau obez;
- sportul cu greutate, de exemplu, ridicarea greutății;
- accidentare a spatelui, cum ar fi în urma unei căzături sau a unui accident de mașină.
Astfel de factori pot slăbi țesutul discal și pot duce la o hernie a coloanei vertebrale.
Diagnosticarea unei hernii vertebrale
Diagnosticarea unei hernii vertebrale implică discuții cu un medic, examinări, teste speciale, teste instrumentale și de laborator suplimentare. Medicul acordă în mod necesar atenție următorilor indicatori:
- postura;
- reflexele;
- forța musculară;
- capacitatea de mers;
- senzația la nivelul brațelor sau al picioarelor.
Medicul poate efectua un test de ridicare a picioarelor. Pentru a face acest lucru, persoana se întinde sau se așează, iar medicul îi ridică pe rând picioarele încet, pentru a vedea dacă acest lucru provoacă durere sau disconfort. Când piciorul este ridicat, nervii din coloana vertebrală sunt trași în afară, iar dacă vreun nerv este comprimat de un disc intervertebral, acesta va provoca durere, amorțeală sau furnicături.
În cadrul unui alt test, medicul vă poate cere să vă înclinați capul în față și în lateral în timp ce apăsați pe vârful capului. Dacă durerea sau amorțeala crește în timp ce faceți acest lucru, este probabil să existe o hernie de disc în zona gâtului care apasă pe nerv.
Dacă simptomele nu dispar în 4-6 săptămâni, medicul poate prescrie teste suplimentare pentru a exclude alte cauze ale durerii și pentru a determina dimensiunea și poziția herniei.
Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) – se folosesc câmpuri magnetice puternice și unde radio pentru a crea o imagine detaliată a structurii interne a corpului. RMN-ul arată clar locația și dimensiunea herniei, precum și nervii afectați. Este principala metodă de diagnosticare a herniilor intervertebrale.
Tomografia computerizată (CT) – Se realizează o serie de radiografii, care sunt compilate de un computer într-o imagine tridimensională detaliată a corpului. Se obțin imagini transversale ale coloanei vertebrale și ale structurilor înconjurătoare. Tomografia computerizată oferă o privire bună asupra structurilor osoase ale coloanei vertebrale, dar nu și asupra herniei de disc în sine. Din acest motiv, mielografia, care constă în injectarea unui agent de contrast radioopac în canalul vertebral, este adesea un adjuvant la scanarea CT.
Radiografiile sunt uneori prescrise ca tehnică auxiliară de diagnosticare a herniei de disc pentru a exclude fracturile vertebrale.
Metodele de diagnosticare descrise mai sus pot ajuta, de asemenea, la excluderea altor cauze ale durerii de spate, cum ar fi
- tumoare (neoplasm);
- infecție;
- artrită, o boală care provoacă dureri la nivelul articulațiilor și oaselor.
Tratamentul unei hernii de disc
În cele mai multe cazuri, simptomele unei hernii de disc dispar treptat în decurs de 4-6 săptămâni prin odihnă, exerciții fizice atente și medicamente. Se recurge la hernie vertebrală doar în cele mai grave cazuri, atunci când nicio altă măsură nu ameliorează durerea sau când apar simptome periculoase de compresie nervoasă.
O rutină zilnică este importantă pentru o recuperare rapidă. Dacă aveți o hernie vertebrală, ar trebui să încercați să rămâneți activ în ciuda durerii. Mișcarea va fi dificilă la început. Dacă durerea este foarte severă, ar trebui să vă odihniți în primele câteva zile. Dar imediat ce starea începe să se amelioreze, încercați să începeți să vă mișcați cât mai repede posibil. Acest lucru va accelera recuperarea.
Exercițiile fizice trebuie făcute cu atenție și trebuie evitate exercițiile care pun presiune pe spate. Înotul este cea mai bună formă de activitate fizică, deoarece apa susține corpul și aproape că ușurează articulațiile coloanei vertebrale. Exercițiile fizice vor ajuta mușchii care oferă coloanei vertebrale un corset natural puternic să funcționeze din nou. Durerea poate crește inițial odată cu mișcarea, dar cu exerciții fizice regulate, aceasta scade treptat, permițându-vă să vă măriți greutatea pe care o suportați și amplitudinea de mișcare.
Evitați mișcările care pot agrava afecțiunea:
- alergarea, săriturile și mișcările de răsucire a coloanei vertebrale;
- Ridicarea de obiecte grele;
- șezutul prelungit.
Pentru a vă asigura că faceți corect exercițiile pentru o hernie vertebrală, este mai bine să începeți să faceți exerciții sub supravegherea unui fizioterapeut sau a unui medic LFK (exerciții terapeutice). Poate fi vorba fie de exerciții individuale, fie de exerciții de grup.
Unele persoane preferă să consulte un osteopat sau un chiropractician. Amândoi acești specialiști pot ajuta la tratarea durerilor de spate. Puteți citi mai multe despre aceste specialități în secțiunea Cine o tratează.
Tratarea unei hernii de coloană vertebrală fără intervenție chirurgicală
Medicamentele care pot fi prescrise pentru a ameliora durerea cauzată de o hernie de disc sunt descrise mai jos.
Analgezicele sunt antidolorante, cum ar fi paracetamolul. Unele sunt disponibile în farmacie fără prescripție medicală, în timp ce altele au o rețetă medicală. Unii oameni se tem că administrarea de analgezice nu va face decât să mascheze probleme mai grave ale spatelui. Nu este cazul: administrarea regulată de analgezice vă va ajuta să vă mișcați mai repede, ceea ce va contribui la eliminarea cât mai rapidă a cauzei durerii. Analgezicele trebuie luate strict conform instrucțiunilor producătorului.
Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul, diclofenacul și naproxenul, ajută la ameliorarea durerii și a inflamației. Persoanele cu hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă sau astm trebuie să fie atente atunci când iau AINS. Acestea sunt contraindicate în cazul ulcerului gastric și duodenal și pot fi dăunătoare în cazul insuficienței renale. Cei din grupa de risc trebuie să consulte un medic înainte de a începe tratamentul și să citească cu atenție instrucțiunile.
Corticosteroizii sunt medicamente care conțin hormoni (substanțe chimice puternice care afectează organismul în diferite moduri). Uneori, injecțiile cu corticosteroizi sunt injectate direct în partea inferioară a spatelui pentru a ameliora inflamația și durerea.
Relaxante musculare – medicamente care ameliorează spasmul mușchilor inflamați din zona herniată și reduc presiunea asupra discului deteriorat. Aceste medicamente trebuie să fie prescrise de către un medic.
Repararea herniei vertebrale
Tratamentul chirurgical al herniei de disc este necesar în aproximativ 10 % din cazuri, cum ar fi
- Compresie severă a nervilor;
- simptomele nu se rezolvă cu alte metode de tratament;
- persoana are dificultăți în a merge sau a sta în picioare;
- simptomele sunt foarte severe, cum ar fi slăbiciune musculară progresivă sau afectarea funcției vezicii urinare.
Scopul tratamentului este de a îndepărta partea proeminentă a discului. Această intervenție chirurgicală se numește discectomie și poate fi efectuată în mai multe moduri, dintre care unele sunt descrise mai detaliat mai jos.
O discectomie deschisă este o operație de îndepărtare a discului dislocat sau a unei părți din disc printr-o incizie normală în pielea spatelui.
O discectomie endoscopică cu laser este o operație minim invazivă care presupune efectuarea unei tăieturi minuscule în pielea spatelui și introducerea unui endoscop, un tub lung și subțire cu o cameră la capăt. Imaginea endoscopică îi permite chirurgului să opereze sub ochi ca într-o discectomie deschisă. Operația se face fie sub anestezie, fie sub anestezie locală, în funcție de localizarea herniei de disc pe coloana vertebrală. Odată făcută incizia, nervul ciupit este eliberat și o parte din discul dislocat este îndepărtată cu ajutorul unui laser.
Un studiu a arătat că 67% dintre persoane au observat o îmbunătățire a mobilității la șase luni după endoscopia cu laser și aproximativ o treime au început să ia mai puține medicamente pentru durere. Aproximativ 2-4% dintre pacienți au avut nevoie de o nouă intervenție chirurgicală. Potrivit unui alt studiu, se știe că oamenii se pot întoarce la muncă în medie la 7 săptămâni după operație.
Discectomia endoscopică cu laser este unul dintre cele mai noi tratamente pentru herniile spinale, care nu a devenit încă un tratament obișnuit. De exemplu, astfel de intervenții sunt încă în curs de desfășurare în cadrul unor studii clinice.
Protezarea discului intervertebral constă în îndepărtarea discului dislocat și înlocuirea acestuia cu un disc artificial, o proteză. Un studiu a constatat că 87% dintre persoane au observat o îmbunătățire a calității vieții la 3 luni după operație. Cu toate acestea, este o procedură relativ nouă și nu există încă date cu privire la eficacitatea sa pe termen lung.
În cele mai multe cazuri, indiferent de tipul de intervenție, operația va ameliora cele mai severe simptome. Cu toate acestea, tratamentul chirurgical nu ajută pe toată lumea și este posibil ca ulterior să fie necesare intervenții și tratamente suplimentare. Complicații posibile în urma operației:
- infecție;
- leziuni nervoase și paralizie;
- sângerare excesivă;
- Disestezie temporară – afectarea senzațiilor, de exemplu, a atingerii.
Înainte de operație, ar trebui să vă interesați de experiența chirurgului, de numărul de operații pe care acesta le-a efectuat cu succes și de frecvența complicațiilor apărute. De asemenea, medicul poate fi în măsură să vă ofere sfaturi cu privire la riscurile de complicații, durata de recuperare și un program de reabilitare după îndepărtarea herniei vertebrale. Citiți mai multe despre cum să alegeți un medic.
Prevenirea herniei de coloană vertebrală
Pentru a preveni durerile de spate și herniile de coloană vertebrală trebuie să adoptați un stil de viață activ, să practicați sport în mod regulat, să vă monitorizați postura și să o faceți în mod corespunzător dacă trebuie să ridicați obiecte grele. Fiți conștienți de forța dumneavoastră, astfel încât să nu vă “rupeți” spatele.
Dacă trebuie să ridicați ceva greu, încercați să respectați următoarele reguli:
- aplecați-vă ușor în față și ghemuiți-vă atunci când ridicați obiectul greu;
- păstrați obiectul aproape de talie;
- nu vă răsuciți corpul și nu vă aplecați în lateral;
- păstrați-vă capul drept și priviți drept înainte.
Exercițiile fizice regulate ajută la încetinirea uzurii discurilor intervertebrale asociate cu îmbătrânirea și face ca mușchii de susținere ai spatelui să fie puternici și flexibili. Înainte și după un antrenament sau o activitate sportivă, ar trebui să faceți încălzire și încălzire, inclusiv exerciții de întindere. În timpul recuperării în urma unei hernii de coloană vertebrală, ar trebui să evitați activitățile care solicită mult coloana vertebrală, cum ar fi alergarea și aerobicul.
Dacă trebuie să stați mult timp la un birou sau într-o mașină, scaunul trebuie să fie confortabil. Dacă este posibil, ar trebui să vă întindeți și să vă întindeți în mod regulat. Atunci când lucrați la calculator, faceți o pauză și îndepărtați-vă de birou pentru câteva minute. Monitorul calculatorului ar trebui să fie la nivelul ochilor, direct în fața dumneavoastră, astfel încât să nu trebuiască să vă întoarceți sau să vă aplecați.
Ar trebui să stați într-o postură confortabilă și să vă asigurați că aveți suficient spațiu pentru a vă mișca. Nu stați prea mult timp într-o singură poziție.
Aveți grijă ca postura să fie corectă. Atunci când mergeți sau stați în picioare, capul și umerii ar trebui să fie ușor înclinați înapoi. Atunci când stați la masă, asigurați-vă că înălțimea scaunului corespunde cu înălțimea mesei: picioarele trebuie să stea ferm pe podea, iar genunchii trebuie să fie îndoiți în unghi drept.
O atenție deosebită în prevenirea herniei de disc trebuie acordată menținerii unei greutăți corporale normale. Supraponderabilitatea pune o presiune suplimentară asupra spatelui, așa că pierderea în greutate poate ajuta la reducerea presiunii asupra coloanei vertebrale. Puteți determina dacă greutatea este normală sau nu cu ajutorul indicelui de masă corporală.
Pentru a preveni durerile de spate, este important nu numai să lucrați în mod corespunzător, ci și să vă odihniți confortabil. Este indicat să dormiți pe un pat cu o saltea ortopedică care se mulează pe curbele naturale ale spatelui și îl susține într-o poziție fiziologică.
La ce medic ar trebui să merg dacă am o hernie de disc?
Pentru a diagnostica și a trata o hernie vertebrală fără intervenție chirurgicală, găsiți un bun neurolog sau vertebrolog care este specializat doar în bolile coloanei vertebrale. În cazurile în care este dificil să mergeți din cauza unei hernii de disc, puteți chema un neurolog la domiciliu.
Dacă aveți nevoie de o intervenție chirurgicală, puteți alege un neurochirurg cu experiență citind recenziile acestora, precum și o clinică de vertebrologie de încredere.
Pentru un tratament conservator al herniei de disc, este posibil să aveți nevoie de ajutorul unui chiropractician
