Hipertensiunea arterială

O creștere a presiunii peste norma de vârstă se numește corect hipertensiune arterială.

Dacă presiunea crește frecvent sau pentru o perioadă lungă de timp, iar în timpul examinării nu este posibil să se identifice motivele pentru aceasta, atunci se pune un diagnostic de hipertensiune arterială. Dacă o persoană are vreo boală care a provocat o creștere a presiunii (de exemplu, o leziune traumatică a creierului în trecut, o boală de rinichi etc.), atunci se vorbește despre hipertensiune arterială secundară. Cu toate acestea, în mod colocvial, toate cazurile de hipertensiune arterială sunt adesea denumite hipertensiune arterială.

Hipertensiunea arterială este cunoscută ca „ucigaș tăcut”, deoarece nu prezintă întotdeauna simptome evidente, mai ales în stadiile inițiale.S-a stabilit că 20-30% din populația adultă a țării are hipertensiune arterială, deși mulți nu află de boala lor de mult timp. Dacă hipertensiunea arterială nu este tratată, riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral crește. Singura modalitate de a afla dacă există o problemă este să vă verificați regulat tensiunea arterială.

Tensiunea arterială este forța cu care sângele presează pereții vaselor de sânge și a inimii. Odată cu hipertensiunea arterială, tensiunea arterială în artere și inimă devine excesiv de ridicată, ceea ce duce la uzura prematură a acestor organe și crește riscul de apariție a altor boli, cum ar fi afectarea rinichilor sau a creierului.

Tensiunea arterială se măsoară în milimetri de mercur (mmHg) și se înregistrează în două dimensiuni:

presiunea sistolică: tensiunea arterială atunci când inima se contractă și împinge sângele în artere;

presiunea diastolică este tensiunea arterială când mușchiul inimii se relaxează între două contracții.

De exemplu, dacă medicul dumneavoastră spune că tensiunea arterială este „140 peste 90”, înseamnă că presiunea sistolica este de 140 mmHg, iar presiunea diastolică – 90 mm Hg.

Tensiunea arterială optimă la un adult este considerată a fi mai mică de 120/80 mm Hg. Cu toate acestea, cifrele de până la 139/89 inclusiv se află în intervalul normal. Dacă, conform rezultatelor mai multor masurători, presiunea depășeste 140/90 inclusiv, se determină hipertensiune arterială, este necesar un examen suplimentar și, eventual, tratament.

Simptomele

O creștere a tensiunii arteriale nu este întotdeauna însoțită de o schimbare a stării de bine. Singura modalitate de a ști cu siguranță dacă aveți hipertensiune arterială este să măsurarea tensiunii arteriale. Adulților ar trebui să li se verifice tensiunea arterială cel puțin o dată la cinci ani.

Dacă sunteți însărcinată, este important să vă verificați regulat tensiunea arterială, chiar dacă aceasta nu este ridicată. Monitorizarea tensiunii arteriale în timpul sarcinii reduce riscul de complicații. Hipertensiunea arterială la o femeie însărcinată poate duce la preeclampsie. Aceasta este o afecțiune periculoasă în care există o problemă cu placenta (organul care asigură circulația sângelui copilului nenăscut).

Uneori, simptomele hipertensiunii arteriale sunt:

• durere de cap;
• întunecare sau vedere dublă;
• sângerări nazale;
• dispnee.

Astfel de semne apar la persoanele cu presiune foarte mare. Dacă aveți oricare dintre aceste simptome, consultați medicul. Lăsată netratată, hipertensiunea arterială poate duce la boli grave, inclusiv accident vascular cerebral și atac de cord. Faceți o programare imediat la medicul dumneavoastră dacă aveți oricare dintre aceste simptome sau hipertensiune arterială. Dacă simptomele sunt severe, chemați o ambulanță.

Cauzele

În mai mult de 90% din cazuri, cauza hipertensiunii arteriale nu poate fi determinată. Atunci hipertensiunea se numește esențială sau primară. Factorii care vă pot crește riscul de a dezvolta hipertensiune arterială primară includ:

• vârsta: riscul de a dezvolta hipertensiune arterială crește odată cu vârsta;
• ați avut antecedente de hipertensiune arterială în familia dumneavoastră (boala poate fi ereditară);
• exces de sare în dieta ta;
• lipsa de exercitiu;
• completitudine;
• fumat;
• abuzul de alcool;
• Stres.

Cauze cunoscute ale hipertensiunii arteriale

Aproximativ 10% din cazurile de hipertensiune arterială sunt rezultatul unei anumite boli sau cauze specifice. Aceste cazuri sunt denumite hipertensiune arterială secundară. Motivele tipice pentru creșterea presiunii în acest caz sunt:

• boală de rinichi;
• diabet;
• îngustarea arterelor care furnizează sânge la rinichi;
• tulburări hormonale, cum ar fi sindromul Cushing (o afecțiune în care organismul produce prea mulți hormoni steroizi);
• boli care afectează țesuturile conjunctive ale corpului, cum ar fi lupusul eritematos sistemic;
• pilule contraceptive (contraceptive orale);
• analgezice cunoscute sub numele de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul;
• droguri de club, cum ar fi cocaina, amfetaminele și metanfetamina cristalin;
• unele remedii din plante, suplimente din plante.

Diagnosticul

Pentru a diagnostica hipertensiunea arterială și a identifica posibilele cauze ale acesteia, în primul rând, se recurge la măsurarea sistematică a tensiunii arteriale. Acest lucru poate fi făcut de un profesionist din domeniul sănătății sau de dvs. folosind un monitor de presiune la domiciliu.

Persoanelor sănătoase cu vârsta peste 40 de ani ar trebui să li se măsoare tensiunea arterială cel puțin o dată la cinci ani. Dacă aveți un risc crescut de hipertensiune arterială, ar trebui să vă verificați tensiunea arterială mai des, de preferat o dată pe an.

Controalele tensiunii arteriale sunt de obicei ușor de efectuat în majoritatea clinicilor și spitalelor. Tensiunea arterială este de obicei măsurată cu un tensiometru (manometru), un dispozitiv care constă dintr-un stetoscop, manșetă, dispozitiv de măsurare, o suflantă de aer și o supapă.

Manșeta este înfășurată în jurul brațului superior și umflată pentru a restricționa fluxul de sânge în arteră. Manșeta este apoi dezumflată lent în timp ce ascultați pulsul cu un stetoscop. Ascultarea pulsului sub manșeta dezumflată oferă o citire fiabilă a tensiunii arteriale. În plus, monitoare automate (digitale) de tensiune arterială sunt acum comune, care măsoară presiunea și pulsul folosind senzori electrici.

Înainte de a începe să vă măsurați tensiunea arterială, trebuie să vă odihniți cel puțin cinci minute și să vă goliți vezica urinară. Pentru a obține o citire precisă a tensiunii arteriale, trebuie să stați și să nu vorbiți în timpul procedurii.

Dacă una dintre măsurători a indicat hipertensiune arterială, nu înseamnă neapărat că aveți hipertensiune arterială. În timpul zilei, nivelul tensiunii arteriale poate fluctua. Presiunea poate crește în timpul programării la medic din cauza anxietății și stresului. În aceste cazuri, este recomandat să măsurați singur presiunea în timpul zilei, folosind un tonometru de acasă. Prin eliminarea „fricii de haina albă”, puteți obține indicatori mai obiectivi.

Este posibil să aveți, de asemenea, analize de sânge și urină pentru a verifica condițiile care vă cresc riscul de hipertensiune arterială, cum ar fi bolile de rinichi.

Descifrarea citirilor tonometrului

Tensiunea arterială este măsurată în milimetri de mercur (mmHg) și este înregistrată în două intervale:

• presiunea sistolică: tensiunea arterială atunci când inima se contractă și împinge sângele în artere;
• presiunea diastolică este tensiunea arterială când mușchiul inimii se relaxează între două contracții.

De exemplu, dacă tensiunea arterială sistolică este de 140 mm Hg., iar tensiunea arterială diastolică este de 90 mm Hg., atunci se spune ca presiunea este 140 peste 90.

În mod ideal, tensiunea arterială ar trebui să fie mai mică de 120/80. Cu toate acestea, citirile sub 140/90 sunt în general considerate normale. Dacă aveți boală de rinichi, diabet sau boală cardiacă sau circulatorie, tensiunea arterială țintă ar trebui să fie sub 130/80 mmHg.

Dacă valorile presiunii sunt peste 140/90 timp de câteva zile, aveți hipertensiune arterială și este necesară o examinare suplimentară.

Tratamentul

Acțiunile eficiente de scădere a tensiunii arteriale includ modificări ale stilului de viață și medicamente. Alegerea regimului de tratament va depinde de nivelul tensiunii arteriale și de riscul de a dezvolta boli cardiovasculare.

Dacă tensiunea arterială este puțin peste 130/80 mm Hg., iar în același timp riscul tău de a dezvolta boli cardiovasculare este scăzut, atunci ar trebui să poți scădea presiunea doar făcând anumite schimbări în stilul tău de viață.

Dacă tensiunea arterială este moderat ridicată (140/90 mmHg sau mai mare) și sunteți expus riscului de a dezvolta boli de inimă în următorii 10 ani, tratamentul va include medicamente și ajustări ale stilului de viață.

Dacă tensiunea arterială este foarte mare (180/110 mmHg sau mai mare), veți avea nevoie de tratament în curând, eventual cu analize suplimentare, în funcție de starea dumneavoastră de sănătate.

Stilul de viață în hipertensiune arterială

Mai jos sunt câteva dintre schimbările pe care le-ați putea face stilului dvs. de viață pentru a vă reduce tensiunea arterială. Unele dintre ele vor duce la o îmbunătățire rapidă în câteva săptămâni, altele vor intra în vigoare pe o perioadă mai lungă de timp.

• Reduceți consumul de sare la mai puțin de 6 grame pe zi.
• Mâncați alimente sănătoase, cu conținut scăzut de grăsimi și echilibrate, inclusiv multe fructe și legume proaspete.
• Rămâneți activ: a rămâne activ fizic este unul dintre lucrurile cheie pe care ar trebui să le faceți pentru a preveni sau a controla hipertensiunea arterială.
• Reduceți consumul de alcool
• Renunțaț la fumat. Fumatul crește foarte mult șansele de a dezvolta boli pulmonare și cardiace.
• Slăbiți.
• Beți mai puțină cafea, ceai sau alte băuturi cu cofeină, cum ar fi cola. Dacă beți mai mult de patru căni de cafea pe zi, vă poate crește tensiunea arterială.
• Încercați tehnici de relaxare precum yoga, meditația și gestionarea stresului (antrenament autogen).

Cu cât vă dezvoltați mai multe obiceiuri sănătoase, cu atât va avea un efect pozitiv mai mare. În practică, unii oameni constată că, menținând un stil de viață sănătos, nu trebuie să ia deloc medicamente.

Tratamentul medicamentos al hipertensiunii arteriale

Există o mare varietate de medicamente pentru tensiunea arterială disponibile. Este posibil să fie necesar să luați mai mult de un tip de medicamente, deoarece uneori este necesară o combinație de medicamente pentru a trata hipertensiunea arterială.

În unele cazuri, va trebui să luați medicamente pentru tensiunea arterială pentru tot restul vieții. Cu toate acestea, dacă tensiunea arterială rămâne sub control timp de câțiva ani, este posibil să puteți opri tratamentul medicamentos. Majoritatea medicamentelor pentru hipertensiune arterială pot provoca reacții adverse, dar această problemă poate fi rezolvată prin schimbarea medicamentelor pe care le luați.

Spuneți medicului dumneavoastră dacă aveți oricare dintre următoarele reacții adverse comune ale medicamentului:

• Stare de somnolență;
• durere în zona rinichilor (în regiunea lombară);
• tuse seacă;
• amețeli, epuizare sau letargie;
• erupție pe piele.

Mai jos sunt cele mai frecvent utilizate medicamente pentru hipertensiune arterială.

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) scad tensiunea arterială prin relaxarea pereților vaselor de sânge. Cel mai frecvent efect secundar este tusea uscată persistentă. Dacă efectele secundare încep să vă deranjeze, vi se poate sfătui să luați medicamente precum antagoniștii receptorilor de angiotensină-2, care funcționează în mod similar cu inhibitorii ECA.

Inhibitorii ECA pot provoca reacții adverse neașteptate atunci când sunt administrați împreună cu alte medicamente, inclusiv medicamente fără prescripție medicală. Înainte de a începe orice medicament suplimentar, consultați-vă medicul pentru a vedea dacă combinația va provoca efecte secundare negative.

Blocanții canalelor de calciu (antagoniști ai calciului) împiedică intrarea calciului în celulele musculare ale inimii și vaselor de sânge. Acest lucru face ca arterele (vasele de sânge mari) să se dilate și să scadă tensiunea arterială.

Consumul de suc de grepfrut în timp ce luați anumite tipuri de blocante ale canalelor de calciu poate crește riscul de reacții adverse. Pentru mai multe informații, puteți discuta această problemă cu medicul.

Diureticele acţionează prin eliminarea excesului de lichid şi sare din organism prin urină.

Beta-blocantele acționează, reducând rata și forța contracțiilor inimii, scăzând astfel tensiunea arterială. Beta-blocantele au fost un medicament popular pentru hipertensiune arterială, dar în zilele noastre sunt în general utilizate numai atunci când alte medicamente nu funcționează. Acest lucru se datorează faptului că beta-blocantele sunt considerate mai puțin eficiente decât alte tipuri de medicamente pentru hipertensiune arterială.

De asemenea, beta-blocantele pot interfera cu alte medicamente, provocând reacții adverse. Consultați-vă cu medicul dumneavoastră înainte de a lua alte medicamente în asociere cu beta-blocante.

Nu încetați brusc să luați beta-blocante fără a discuta cu medicul dumneavoastră. Acest lucru poate duce la reacții adverse grave, cum ar fi hipertensiune arterială sau angina pectorală.

Alfa-blocantele (alfa-blocantele) nu sunt de obicei recomandate ca primă alegere pentru hipertensiune arterială, cu excepția cazului în care alte medicamente nu funcționează. Blocanții alfa funcționează prin relaxarea vaselor de sânge, facilitând foarte mult fluxul de sânge în interiorul lor.

Efectele secundare frecvente ale blocantelor alfa includ:

• leșin la prima doză de medicament („efectul primei doze”);
• ameţeală;
• durere de cap;
• umflarea gleznelor;
• oboseală.

Complicațiile

Tensiunea arterială ridicată pune un stres suplimentar asupra inimii și vaselor de sânge. Lăsată netratată, hipertensiunea crește riscul de atac de cord, accident vascular cerebral și boli de rinichi în timp.

Hipertensiunea arterială poate provoca multe boli diferite ale inimii și ale vaselor de sânge și ale vaselor inimii (boală cardiovasculară), inclusiv:

• accident vascular cerebral;
• infarct miocardic;
• embolie: apare atunci când un cheag de sânge sau o bule de aer blochează fluxul de sânge într-un vas;
• anevrism: se dezvoltă atunci când peretele unui vas de sânge se întinde și se poate rupe în orice moment, provocând sângerare internă.

Boli de rinichi și hipertensiune arterială

Hipertensiunea arterială poate afecta, de asemenea, vasele mici de sânge din rinichi și le poate afecta funcția. Această complicație poate provoca simptome precum:

• oboseală;
• umflarea gleznelor, picioarelor sau mâinilor (din cauza retenției de apă în organism);
• dispnee;
• prezența sângelui în urină;
• urinare frecventă, mai ales noaptea;
• mâncărimi ale pielii.

Boala de rinichi este tratată cu medicamente și suplimente nutritive. Cazurile mai grave necesită dializă (o procedură medicală în care sângele este curățat artificial de produsele metabolice toxice din organism) sau un transplant de rinichi.

Profilaxia

Hipertensiunea arterială poate fi prevenită printr-o dietă sănătoasă, menținerea unei greutăți sănătoase, exerciții fizice regulate, limitarea consumului de alcool și nefumatul.

Fumatul în sine nu provoacă hipertensiune arterială, dar crește semnificativ riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. Fumatul, ca și hipertensiunea arterială, provoacă îngustarea arterelor. Dacă fumezi când ai hipertensiune arterială, arterele tale se vor îngusta mult mai repede și riscul de a dezvolta boli de inimă și plămâni în viitor va crește semnificativ.

 Cum să mănânci corect cu hipertensiune arterială

Reduceți cantitatea de sare din dieta dvs., mâncați multe fructe și legume. Sarea crește tensiunea arterială. Cu cât consumi mai multă sare, cu atât este mai mare tensiunea arterială. Încercați să mâncați mai puțin de 6 grame de sare pe zi, ceea ce este aproximativ același cu o linguriță.

S-a demonstrat că consumul de alimente cu conținut scăzut de grăsimi și bogat în fibre (cum ar fi orezul integral, pâinea și pastele) și multe fructe și legume ajută la scăderea tensiunii arteriale. Fructele și legumele sunt bogate în vitamine, minerale și fibre care vă mențin corpul sănătos. Încercați să mâncați cinci porții de 80 g de fructe și legume în fiecare zi.

Dacă beți mai mult decât limita necesară în mod regulat, tensiunea arterială va crește în timp. Bărbaților nu li se recomandă să consume mai mult de 2-4 porții de alcool pe zi în mod regulat, iar femeilor – mai mult de 2-3. Prin utilizare regulată se înțelege în fiecare zi sau în majoritatea zilelor săptămânii. 1 porție de alcool corespunde aproximativ unui pahar de vodcă, jumătate de pahar de vin sau jumătate de bere.

De asemenea, deoarece alcoolul este bogat în calorii, consumul regulat de alcool duce la creșterea în greutate și, în consecință, la creșterea tensiunii arteriale.

Consumul a mai mult de patru cești de cafea pe zi poate duce la hipertensiune arterială. Dacă sunteți un mare fan al cafelei, al ceaiului sau al altor băuturi cu cofeină (cum ar fi Coca-Cola și unele băuturi energizante), luați în considerare limitarea acestora. Este foarte bine când bei ceai și cafea ca parte a unei diete echilibrate, dar este important ca astfel de băuturi să nu fie singura sursă de lichide.

Greutate și exerciții fizice pentru hipertensiune arterială

Excesul de greutate forțează inima să muncească mai mult pentru a pompa sânge în tot corpul, ceea ce are ca rezultat, de obicei, o creștere a tensiunii arteriale. Dacă într-adevăr aveți nevoie să slăbiți, este important să rețineți că pierderea chiar și a două-trei kilograme de greutate va schimba semnificativ valorile tensiunii arteriale și vă va îmbunătăți starea generală de sănătate.

Un stil de viață activ și exerciții fizice regulate duc la scăderea tensiunii arteriale prin menținerea inimii și a vaselor de sânge în stare bună. Exercițiile fizice regulate vă ajută, de asemenea, să pierdeți în greutate, ceea ce vă ajută, de asemenea, să vă scădeți tensiunea arterială.

Un adult ar trebui să petreacă cel puțin 150 de minute (2 ore și 30 de minute) în fiecare săptămână făcând exerciții în aer liber de intensitate moderată, cum ar fi mersul cu bicicleta sau mersul rapid. Când faci exerciții, ar trebui să te ghidezi după faptul că ar trebui să te simți cald și ușor fără respirație. Pentru o persoană plină, pentru a ajunge în această stare, poate fi suficient să mergi puțin pe deal. Activitatea fizică poate include o mare varietate de exerciții, de la sport la mers pe jos și grădinărit.

Exercițiile de relaxare pot scădea tensiunea arterială. Acestea includ:

• Managementul stresului (antrenament autogen), meditație sau yoga.
• Terapia cognitiv-comportamentală, care se concentrează pe modul în care gândurile și convingerile tale îți pot afecta bunăstarea și capacitatea de a face față problemelor. Puteți discuta cu medicul dumneavoastră despre posibilitatea de a urma o astfel de psihoterapie.

Biofeedback-ul este o metodă de autoreglare folosită pentru a vă ajuta să vă reglați în mod conștient tensiunea arterială: un mic monitor vă arată ritmul cardiac sau tensiunea arterială în timp real. O recomandare pentru biofeedback poate fi făcută de către medicul dumneavoastră.

La ce medic mă adresez în caz de hipertensiune arterială?

Dacă aveți hipertensiune arterială, găsiți un terapeut bun care să înțeleagă cauzele bolii și să vă prescrie tratament. Dacă aveți probleme cardiace sau aveți boli cardiovasculare cronice, alegeți un cardiolog competent.