Tulburările de somn reprezintă o categorie largă de afecțiuni medicale care afectează negativ somnul. Înțelegerea tulburărilor de somn poate ajuta oamenii să minimizeze consecințele somnului prost, care poate include scăderea calității vieții și un risc crescut de a dezvolta probleme de sănătate. Discutăm despre numeroasele tipuri de tulburări de somn, inclusiv despre simptomele și cauzele acestora. De asemenea, acoperim câteva dintre modalitățile în care tulburările de somn sunt diagnosticate și tratate și pașii pe care îi puteți lua pentru a obține un somn mai bun.
Ce este o tulburare de somn?
Tulburările de somn sunt afecțiuni care perturbă un somn sănătos și provoacă, de asemenea, simptome în timpul zilei. Tulburările de somn pot afecta momentul în care poți adormi, cât de mult dormi și calitatea somnului tău.
Sistemele de clasificare sunt folosite pentru a organiza diferite tipuri de tulburări de somn. Aceste sisteme ajută cercetătorii să studieze problemele de somn și să ofere un cadru care îi ajută pe medici să diagnosticheze și să trateze tulburările de somn. De asemenea, ajută la determinarea când simptomele unei persoane pot fi normale și când necesită tratament.
Cel mai utilizat sistem de clasificare a tulburărilor de somn este produs de Academia Americană de Medicină a Somnului (AASM). A treia ediție a Clasificării Internaționale a Tulburărilor de Somn (ICSD-3) descrie 60 de tulburări de somn, împărțite în șapte categorii. Aceste categorii principale includ:
- Insomnie
- Tulburări respiratorii legate de somn
- Tulburări de somn-veghe de ritm circadian
- Tulburări centrale ale hipersomnolenței
- Parasomniile
- Tulburări de mișcare legate de somn
- Alte tulburări de somn
Insomnie
Afectând până la două treimi dintre adulți, insomnia este cea mai răspândită tulburare de somn din Statele Unite. De fapt, insomnia este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care adulții caută îngrijiri medicale.
Insomnia apare atunci când oamenii care au o mulțime de oportunități de odihnă se găsesc în imposibilitatea de a adormi, se trezesc în timpul nopții sau se trezesc mai devreme decât și-ar dori. Insomnia poate fi diagnosticată ca fiind pe termen scurt sau cronică.
Tulburare de insomnie de scurtă durată: insomnia de scurtă durată descrie simptome trecătoare de insomnie care durează mai puțin de trei luni. Adesea legată de stres, insomnia pe termen scurt se poate transforma uneori într-o afecțiune cronică.
Tulburare de insomnie cronică: atunci când simptomele insomniei sunt mai persistente – care au loc cel puțin trei zile pe săptămână timp de trei luni sau mai mult – un medic poate diagnostica insomnia cronică.
Tulburări de respirație legate de somn
După cum sugerează și numele, tulburările de respirație legate de somn sunt o categorie de tulburări de somn în care o persoană are o respirație anormală în timpul somnului. Cercetătorii estimează că între 2% și 4% dintre adulți au o tulburare de respirație legată de somn.
Tulburări de apnee obstructivă în somn: Apneea obstructivă în somn descrie episoade repetate în care respirația devine superficială sau se oprește în timpul somnului. Episoadele sunt cauzate de blocarea căilor respiratorii.
Sindroame de apnee centrală în somn: Apneea centrală în somn implică, de asemenea, perioade de respirație superficială sau întreruptă. Spre deosebire de apneea obstructivă de somn, totuși, această afecțiune este cauzată de probleme cu semnalele care sunt trimise de la creier pentru a controla respirația.
Tulburări de hipoventilație legate de somn: în aceste tulburări, un dormitor nu respiră suficient de repede sau profund pentru a satisface cerințele organismului. Persoanele cu tulburări de hipoventilație legate de somn au dioxid de carbon ridicat și niveluri scăzute de oxigen pe tot parcursul nopții.
Tulburare de hipoxemie legată de somn: Hipoxemia descrie niveluri scăzute de oxigen în sânge. În timp ce hipoxemia în timpul somnului este adesea cauzată de hipoventilație sau de o altă tulburare de somn, acesta nu este întotdeauna cazul.
Fiecare dintre aceste patru grupuri poate fi defalcat în continuare în funcție de cauza de bază a respirației anormale. În plus, multe persoane cu respirație anormală pe timp de noapte îndeplinesc criteriile pentru mai multe tulburări de respirație legate de somn.
Tulburări de somn-veghe de ritm circadian
Tulburările de somn-veghe de ritm circadian sunt condiții în care ritmul circadian al unei persoane este perturbat sau desincronizat cu mediul înconjurător. Ritmurile circadiene sunt aproape cicluri de 24 de ore în organism care controlează sincronizarea diferitelor procese, inclusiv atunci când o persoană doarme și se trezește.
Ca grup, aceste tulburări afectează mai puțin de 1% din populația generală, deși apar mai frecvent la adolescenți, adulții tineri și persoanele cu probleme de sănătate mintală.
Tulburare întârziată în faza somn-veghe: Frecvent la adolescenți, persoanele cu tulburare întârziată în faza somn-veghe au un program de somn mai târziu decât este tipic. Această întârziere a ritmului lor circadian poate cauza probleme în viața profesională, școală sau personală, deoarece s-ar putea să nu reușească să doarmă suficient pentru a funcționa bine.
Tulburare avansată de somn-veghe: în tulburarea avansată de somn-veghe, ritmul circadian al unei persoane o face să adoarmă și să se trezească mai devreme decât este normal. Această tulburare este cel mai adesea diagnosticată la adulții în vârstă.
Tulburare neregulată de ritm somn-veghe: Persoanele cu tulburare neregulată de ritm somn-veghe nu au un ritm circadian definit, lăsându-le să se simtă somnoroși sau să aibă simptome de insomnie în diferite momente ale zilei.
Tulburarea de ritm somn-veghe non-24 de ore: Tulburarea de ritm somn-veghe non-24 de ore este caracterizată printr-un ritm circadian în schimbare constantă, astfel încât ciclul somn-veghe al unei persoane se schimbă ușor în fiecare zi. Această tulburare de somn afectează mai ales persoanele nevăzătoare, dar poate afecta și persoanele văzătoare.
Tulburare de somn în schimburi: lucrătorii în schimburi au un program de lucru care nu se încadrează în intervalul obișnuit între 7 a.m. și 6 p.m. interval de timp. Atunci când oamenii nu își pot adapta obiceiurile de somn la aceste programe de lucru, ei pot dezvolta tulburări de somn în schimburi. Această tulburare poate provoca probleme de somn, precum și somnolență și alte deficiențe la locul de muncă.
Tulburare de jet lag: Jet lag apare după ce călătoriți peste fusuri orare, ceea ce face ca ritmul circadian să nu fie sincronizat cu ora din zi la destinație. Jet lag poate provoca oboseală excesivă în timpul zilei și provocări de a adormi la ora potrivită seara.
Tulburări centrale ale hipersomnolenței
Tulburările centrale ale hipersomnolenței sunt tulburări de somn în care simptomul principal este oboseala semnificativă sau ațipirea în timpul zilei. La persoanele cu una dintre aceste tulburări de somn, somnolența în timpul zilei nu este legată de un somn prost al nopții, de ritmuri circadiene desincronizate sau de o altă tulburare de somn.
Narcolepsia: Narcolepsia este o tulburare care implică somnolență excesivă în timpul zilei, care persistă în ciuda faptului că se odihnește suficient. Persoanele cu narcolepsie pot, de asemenea, să amețiască necontrolat și să aibă episoade în care își pierd temporar controlul asupra mușchilor, pe lângă alte simptome.
Hipersomnie: Hipersomnia este un termen medical pentru a te simți excesiv de obosit în timpul zilei sau a dormi mai mult decât este necesar noaptea. Hipersomnia poate fi cauzată de o afecțiune psihică sau fizică, poate fi cauzată de un medicament sau alte substanțe sau poate exista fără o cauză detectabilă.
Sindromul Kleine-Levin: Această tulburare de somn neobișnuită implică perioade de somnolență intensă, în care o persoană are modificări în gândurile, sentimentele sau comportamentul său. Fiecare episod poate dura de la două zile la cinci săptămâni.
Sindromul de somn insuficient: Când somnolența în timpul zilei persistă, deoarece o persoană alege să nu petreacă suficient timp în pat sau să nu doarmă suficient, afecțiunea poate fi diagnosticată ca sindrom de somn insuficient.
Există o variație semnificativă în ceea ce privește frecvența cu care fiecare dintre aceste tulburări de somn este diagnosticată. De exemplu, cea mai comună formă de narcolepsie afectează aproximativ 1 din 2.000 de persoane, în timp ce sindromul Kleine-Levin afectează doar între 1 și 5 persoane din 1.000.000.
Parasomniile
Parasomniile implică anumite mișcări, comportamente, sentimente sau percepții care se întâmplă pe măsură ce o persoană adoarme, în timpul somnului sau în timp ce se trezește. Somnul este împărțit în două faze, somnul fără mișcări oculare rapide (NREM) și somnul cu mișcări oculare rapide (REM), iar parasomniile sunt clasificate în funcție de faza de somn în care are loc experiența.
Multe parasomnii apar pe măsură ce o persoană se trezește din somnul profund, NREM. Denumite și tulburări de excitare, aceste parasomnii afectează mai puțin de 3% dintre adulți.
Treziri confuzionale: în această parasomnie, o persoană se trezește în mod repetat din somn simțindu-se confuză sau dezorientată. Episoadele pot dura de la câteva minute la mai multe ore.
Somnambulismul: somnambulismul este o parasomnie în care o persoană se ridică din pat și se angajează în activități precum mersul pe jos, vorbitul, curățarea și conducerea. După somnambulism, oamenii pot să nu-și amintească sau să-și amintească doar parțial experiența.
Terorile de somn: terorile de somn implică frică și confuzie bruscă și intensă. De obicei, durează câteva minute, o persoană care se confruntă cu terori de somn poate să stea în picioare, să țipe sau să acționeze violent.
Tulburare de alimentație legată de somn: o persoană poate fi diagnosticată cu o tulburare de alimentație legată de somn dacă mănâncă în mod repetat în timp ce este parțial trează. Pentru a fi diagnosticată cu această parasomnie, o persoană trebuie să mănânce anormal, să ingereze substanțe toxice sau necomestibile, să se facă rău în căutarea hranei sau să aibă efecte asupra sănătății legate de mâncatul pe timp de noapte.
Parasomniile pot apărea și în timpul somnului REM, care este o perioadă de creștere a activității creierului când apar majoritatea viselor.
Mișcarea rapidă a ochilor Tulburare de comportament în somn: Persoanele cu această tulburare de somn își realizează visele emitând sunete sau mișcându-se în timpul somnului. Această parasomnie poate pune persoana care doarme sau partenerul de pat la risc de rănire.
Paralizia de somn izolată recurentă: Paralizia de somn implică incapacitatea de a mișca corpul pentru o perioadă scurtă de timp atunci când adormi sau în timp ce te trezești. În timpul acestor episoade pot apărea și halucinații. Dacă aceste episoade nu sunt legate de o altă tulburare de somn, ele pot fi diagnosticate ca paralizie recurentă de somn izolată.
Tulburare de coșmar: În timp ce majoritatea oamenilor se confruntă cu coșmaruri, puțini au de fapt o tulburare de coșmar. Tulburarea de coșmar implică vise serios tulburătoare care duc la schimbări ale dispoziției, comportamentului sau provocărilor cu activitățile zilnice. Persoanele cu tulburare de coșmar își amintesc viu visele înspăimântătoare după ce se trezesc.
Mișcarea rapidă a ochilor tulburări de comportament în somn apare la mai puțin de 1% din populație, în timp ce până la 40% dintre oameni au cel puțin un episod de paralizie în somn. Până la 8% dintre oameni se confruntă cu coșmaruri recurente.
Mai multe parasomnii suplimentare nu sunt asociate cu o anumită fază a somnului și pot apărea în timpul somnului NREM sau REM.
Sindromul capului cu explozie: persoanele cu sindromul capului cu explozie aud un zgomot puternic sau simt ca și cum capul lor explodează în timp ce adorm sau în timp ce se trezesc. Deși nedureroase, aceste senzații imaginate pot fi înspăimântătoare și sunt adesea descrise ca o bombă, chimvale sau o bubuitură puternică.
Halucinații legate de somn: halucinațiile implică perceperea unor experiențe care nu se întâmplă cu adevărat. Dacă halucinațiile apar în timp ce o persoană adoarme sau se trezește și nu pot fi atribuite unei alte tulburări de somn, acestea pot fi diagnosticate ca halucinații legate de somn.
Enurezisul în somn: Enurezisul în somn este o parasomnie în care o persoană în vârstă de peste 5 ani urinează în timpul somnului. Pentru ca acest diagnostic să se aplice, enurezisul trebuie să apară cel puțin de două ori pe săptămână timp de trei luni sau mai mult.
Tulburări de mișcare legate de somn
Tulburările de mișcare legate de somn sunt tulburări de somn care implică tulburări de odihnă sau simptome în timpul zilei cauzate de mișcări repetitive în timpul somnului.
Tulburarea mișcării periodice a membrelor: Tulburarea mișcării periodice a membrelor este marcată de mișcări repetitive ale membrelor în timpul somnului care cauzează probleme de somn, oboseală sau alte tulburări în timpul zilei.
Sindromul picioarelor neliniştite: o persoană cu sindromul picioarelor neliniştite simte un impuls de a-şi mişca picioarele în timp ce se odihneşte, ceea ce poate face dificilă adormirea. Aceste impulsuri pot dispărea temporar după mișcare, pentru a reveni la scurt timp după. Unii oameni descriu că au experimentat o senzație de furnicături sau mâncărime la picioare.
Crampe legate de somn: Denumite și crampe nocturne ale picioarelor, persoanele cu această tulburare de somn au crampe bruște la gambe, picior sau alte extremități inferioare. Aceste crampe apar în timp ce o persoană este în pat, fie trează, fie adormită.
Bruxism legat de somn: Bruxismul este un termen medical pentru scrâșnirea dinților, adică atunci când o persoană își freacă dinții cu forță una de alta. Majoritatea scrâșnirii dinților au loc în timpul somnului, iar bruxismul legat de somn poate fi diagnosticat dacă strângerea și strângerea dinților duc la deteriorarea dinților sau la alte simptome în timpul zilei.
Tulburare de mișcare ritmică legată de somn: în timp ce unele mișcări repetitive sunt considerate normale în timpul somnului, cum ar fi lovitul în capul bebelușului, ele pot fi diagnosticate ca o tulburare de somn dacă mișcările întrerup somnul sau provoacă răni.
Mioclonia benignă de somn a sugarului: Mioclonia benignă a somnului de copilărie este o tulburare de somn care poate afecta copiii mai mici de 6 luni. Sugarii cu această tulburare experimentează zvâcniri sau smucituri în timpul somnului, care pot implica părți individuale ale corpului sau întregul corp. Nu este dăunător și, de obicei, se rezolvă de la sine.
Mioclonia propriospinală la debutul somnului: această tulburare de somn implică zvâcniri sau smucituri care apar la marginile somnului, cel mai adesea pe măsură ce o persoană moștenește. Aceste mișcări pot face dificilă adormirea, dar se rezolvă odată ce o persoană este complet adormită sau complet trează.
Alte tulburări de somn
Această categorie, denumită alte tulburări de somn, include probleme de somn care nu se încadrează în alte categorii sau care acoperă mai multe categorii. Acest diagnostic poate fi folosit și atunci când există cercetări limitate cu privire la o tulburare de somn emergentă.
Ce cauzează tulburările de somn?
În timp ce în unele cazuri cauza unei tulburări de somn este clară, adesea dezvoltarea unei tulburări de somn este influențată de o combinație de factori de risc. În alte cazuri, cauza unei tulburări de somn poate fi necunoscută.
Factorii care cresc riscul anumitor tulburări de somn includ:
- Condiții medicale de bază
- Condiții de sănătate mintală
- Medicamente sau alte substanțe
- Genetica
- Factorii de stres de mediu
Care sunt simptomele unei tulburări de somn?
Există o gamă largă de simptome printre tulburările de somn. Acestea variază de la o tulburare la alta și două persoane cu aceeași tulburare de somn pot prezenta simptome diferite. Simptomele comune ale tulburărilor de somn includ:
- Probleme de a adormi
- Trezirea des în timpul nopții
- Dormit la ore nepotrivite
- Oboseală sau somnolență în timpul zilei
- Schimbări de dispoziție, atenție, motivație sau concentrare
- Accidente și greșeli
- Sforăitul, gafatul pentru respirație sau pauze în respirație în timpul somnului
- Halucinații auditive, vizuale sau tactile
- Slăbiciune bruscă a mușchilor
- Senzații neplăcute la nivelul picioarelor sau mișcărilor membrelor
- Senzație de imposibilitate de mișcare imediat după trezire
Oricine este preocupat de tulburările de somn sau care se confruntă cu simptome ar trebui să discute cu medicul său.
Cum sunt diagnosticate tulburările de somn?
Pentru a diagnostica o tulburare de somn, un medic va începe adesea prin a revizui simptomele și istoricul medical al unei persoane, va întreba despre utilizarea medicamentelor și a altor substanțe și va efectua un examen fizic. Alte teste ajută medicii să pună un diagnostic sau să excludă diferite alte afecțiuni.
Chestionare: Medicii pot solicita oamenilor să completeze formulare special concepute pentru a măsura somnolența, oboseala și alte simptome.
Jurnal de somn: pentru a ajuta la înțelegerea modului în care obiceiurile și simptomele de somn se schimbă în timp, un medic poate recomanda oamenilor să țină un jurnal de somn. Denumită și jurnal de somn sau jurnal de somn, această înregistrare este adesea colectată pe parcursul mai multor săptămâni pentru a identifica tendințele sau schimbările.
Actigraphy: Actigraphy oferă medicilor informații despre activitățile din timpul zilei, precum și despre somn. Acest dispozitiv folosit, numit accelerometru, este purtat la încheietura mâinii și măsoară mișcarea pe tot parcursul zilei și nopții.
Studiul somnului: un studiu al somnului folosește dispozitive pentru a monitoriza și colecta date despre diferite funcții ale corpului în timpul somnului. Un tip de studiu al somnului numit polisomnografie presupune starea într-un laborator de somn peste noapte, în timp ce unele teste de apnee în somn pot fi efectuate acasă.
Testarea latenței de somn multiplă: Efectuat a doua zi după polisomnografie, un test de latență a somnului multiplu implică luarea mai multor pui de somn într-un laborator de somn. În acest timp, pot fi efectuate măsurători pentru a evalua cât timp durează pentru a adormi și timpul petrecut în fiecare fază a somnului.
Alte teste: Medicii pot recomanda, de asemenea, analize de sânge, imagistică și alte teste pentru a exclude alte cauze ale simptomelor unei persoane.
Tratamente comune pentru tulburările de somn
Tratamentul pentru tulburările de somn depinde de circumstanțele individuale ale unei persoane și de tipul de tulburare de somn diagnosticată. Tratamentele pot include intervenții medicale și modificări ale stilului de viață.
Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I): Adesea, prima abordare pentru tratarea insomniei, terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie se adresează gândurilor, sentimentelor și acțiunilor care interferează cu un somn sănătos.
Terapia cu presiune pozitivă a căilor respiratorii: presiunea pozitivă a căilor respiratorii este un tratament utilizat pentru mai multe tulburări de respirație legate de somn. Acest tratament presupune utilizarea unui aparat care pompează aer sub presiune prin căile respiratorii în timpul somnului.
Terapie cu lumină strălucitoare: expunerea la lumină puternică în momente strategice poate schimba ritmul circadian al unei persoane și poate fi un tratament eficient pentru unele persoane cu tulburări de ritm circadian somn-veghe.
Dispozitive orale: Dispozitivele purtate în gură pot fi utilizate pentru a trata mai multe tulburări de somn, inclusiv apneea obstructivă în somn și bruxismul legat de somn.
Chirurgie: Chirurgia poate fi utilizată pentru a gestiona tulburările de somn, inclusiv apneea obstructivă și centrală în somn.
Medicamente: Medicii pot prescrie medicamente pentru a ajuta la somn sau pentru a aborda o afecțiune medicală subiacentă care contribuie la problemele de somn. În funcție de tulburarea de somn, medicamentele pot fi utilizate singure, în combinație cu alte abordări sau numai după ce alte tratamente nu au succes.
Igiena somnului se referă la obiceiurile care susțin un somn sănătos. Îmbunătățirea igienei somnului este un tratament eficient pentru mai multe tulburări de somn. Pașii pentru îmbunătățirea igienei somnului includ:
- Să dormi șapte până la nouă ore în fiecare noapte
- Păstrarea unui program consecvent al orelor de culcare și de trezire
- Fă activitate fizică în fiecare zi
- Reducerea consumului de cofeină, nicotină și alcool, în special cu câteva ore înainte de culcare
- Scoaterea luminilor, computerelor și televizoarelor din dormitor
- Crearea unui mediu de somn confortabil