Apneea obstructivă în somn (OSA) este o tulburare frecventă a somnului care poate duce la consecințe grave dacă este lăsată netratată. Se estimează că 30 de milioane sau mai multe persoane trăiesc în prezent cu OSA, dar aproximativ 80% rămân nediagnosticate.
Persoanele cu apnee obstructivă în somn pot sforăi puternic noaptea și se pot simți prea somnoroși în timpul zilei. Cu toate acestea, mulți nu își recunosc simptomele sau nu realizează impactul potențial al OSA asupra sănătății lor. Din fericire, colaborarea cu un medic pentru a găsi un tratament adecvat poate ajuta la reducerea simptomelor și potențialelor complicații ale apneei obstructive în somn.
Înțelegerea modului în care apneea obstructivă în somn afectează respirația și sănătatea generală poate ajuta oamenii să recunoască când este timpul să solicite asistență medicală. Aflați mai multe despre simptomele și cauzele apneei obstructive în somn, precum și despre modul în care afecțiunea este diagnosticată și tratată.
Ce este apneea obstructivă în somn?
Apneea obstructivă în somn este o tulburare de somn în care căile respiratorii ale unei persoane se îngustează sau se închid în timp ce doarme. Acest lucru face ca respirația lor să devină restricționată și să se oprească pentru scurt timp. Pauzele de respirație fac ca nivelul de oxigen din sânge să scadă și să crească nivelul de dioxid de carbon, determinând dormitorul să se trezească, astfel încât să poată începe să respire din nou.
OSA este unul dintre cele două tipuri de apnee în somn. Celălalt tip, numit apnee centrală de somn (CSA), implică și pauze repetate în respirație. CSA este cauzată de faptul că creierul nu reușește să trimită semnale care reglează respirația. Majoritatea persoanelor cu apnee în somn au semne atât de AOS, cât și de CSA. Diagnosticul unuia sau celuilalt se bazează pe simptomele cele mai predominante ale unei persoane.
Ce cauzează apneea obstructivă în somn?
Apneea obstructivă în somn este cauzată de blocajele căilor respiratorii în timpul somnului.
Pe măsură ce o persoană adoarme, țesuturile din gură și gât încep să se relaxeze în mod natural, ceea ce poate reduce spațiul din căile respiratorii. În mod normal, aceste modificări sunt de mică importanță și nu afectează tiparul de respirație al unei persoane, nivelul de oxigen sau somnul.
Dar pentru persoanele cu risc de apnee obstructivă în somn, aceste modificări naturale ale gâtului pot cauza blocarea căilor respiratorii, fie parțial, fie complet. Blocajele pot dura de la câteva secunde până la un minut sau mai mult, determinând dormitorul să se trezească pentru a respira.
Ce ar putea crește riscul de apnee obstructivă în somn?
Deși oricine poate dezvolta această afecțiune, o varietate de factori de risc cresc susceptibilitatea unei persoane la blocarea căilor respiratorii și dezvoltarea apneei obstructive în somn.
Vârsta: După vârsta adultă tânără, riscul de a dezvolta apnee obstructivă în somn crește și apoi atinge vârfuri până la vârsta de 70 de ani.
Sex: bărbații au șanse de două până la trei ori mai mari de a dezvolta apnee obstructivă în somn. Riscul de apnee obstructivă în somn la femei crește atunci când se apropie sau încep menopauză.
Greutatea corporală: Probabilitatea de a dezvolta apnee obstructivă în somn crește împreună cu un indice de masă corporală (IMC) mai mare, care este o metodă de calculare a grăsimii corporale în funcție de greutatea și înălțimea unei persoane. Se estimează că 60% până la 70% dintre persoanele cu OSA au obezitate.
Caracteristici fizice: Anumite caracteristici fizice, cum ar fi maxilarul mic sau amigdalele mari, cresc șansele de apnee obstructivă în somn.
Fumatul: Fumatul de tutun poate crește riscul de AOS și poate, de asemenea, agrava tulburările de respirație.
Istoric familial: Riscul de apnee obstructivă în somn poate fi mai mare pentru persoanele cu membri ai familiei care sforăie sau au OSA. Această legătură ar putea fi legată de genetică sau de condițiile de viață comune în cadrul unei familii.
Congestia nazală: a avea un nas înfundat sau congestionat poate dubla riscul de apnee obstructivă de somn.
Riscul de apnee obstructivă în somn este, de asemenea, crescut de afecțiunile care afectează sănătatea fizică a unei persoane, cum ar fi sarcina și anumite afecțiuni medicale, inclusiv:
- Insuficienta cardiaca
- Tensiune arterială crescută
- Boală de rinichi
- Accident vascular cerebral
- Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)
- Tiroidă subactivă
- Boala Parkinson
La copii, obezitatea și adenoidele sau amigdalele mărite sunt principalii factori de risc pentru apneea obstructivă de somn. Adenoidele și amigdalele sunt țesuturi din spatele gâtului care ajută la combaterea infecțiilor. Când aceste țesuturi sunt mai mari, reduc dimensiunea căilor respiratorii și le fac mai predispuse la blocare în timpul somnului.
Care sunt simptomele apneei obstructive de somn?
Simptomele apneei obstructive de somn variază de la persoană la persoană. În timp ce unii oameni nu au simptome sau nu sunt conștienți de ele, două dintre cele mai frecvente simptome de OSA sunt sforăitul și somnolența în timpul zilei.
Sforăitul este cauzat de aerul care este tras printr-o căi respiratorii înguste în timp ce oamenii respiră în timp ce dorm. Aproximativ 80% până la 90% dintre persoanele cu apnee obstructivă în somn sforăie, dar nu toți cei care sforăie au OSA. Evaluarea unui medic este singura modalitate de a afla dacă sforăitul este cauzat de OSA.
Aproximativ 58% dintre persoanele cu OSA experimentează somnolență excesivă în timpul zilei. Se pot simți obosiți toată ziua sau numai în momente în care nu sunt activi. Persoanele cu OSA se pot trezi la locul de muncă, în timp ce se uită la televizor sau chiar în timp ce conduc.
Semne și simptome suplimentare ale apneei obstructive de somn includ:
- Somn neliniştit sau neînviorător
- Vise realiste, ciudate sau înfricoșătoare
- Trezirea noaptea avand nevoie sa urinezi
- Sufocare, gâfâit sau pufnit în timpul somnului
- Dureri de cap de dimineață
- Dificultate de concentrare
- Schimbări de dispoziție
În timp ce apneea obstructivă în somn nu poate fi diagnosticată doar pe baza simptomelor, recunoașterea simptomelor poate fi un pas crucial pentru obținerea asistenței medicale. Dacă nu ești sigur de propria respirație pe timp de noapte, discută cu un partener de pat, un coleg de cameră sau un îngrijitor despre dacă a observat semne îngrijorătoare în timp ce dormi.
Semne de căutat la adulți
Dacă cineva din viața ta prezintă semne de apnee în somn, discută cu el despre solicitarea unei evaluări de la un medic.
Sforăit puternic, gâfâit sau sufocare: rețineți orice probleme de respirație puternice, frecvente sau severe în timpul somnului. Acestea includ sforăitul sau scurtele pauze în respirație, precum și observarea celui care doarme emitând un sunet de gâfâit, pufnit sau sufocat.
Somn neliniştit: reţineţi dacă o persoană pare să se răsucească noaptea sau să se trezească în mod repetat. Mulți oameni care trăiesc cu apnee obstructivă de somn nediagnosticată confundă aceste simptome cu insomnie.
Somnolență în timpul zilei: țineți evidența când și în ce măsură o persoană este obosită. Persoanele cu OSA nediagnosticată pot crede că oboseala pe tot parcursul zilei este normal sau pot crede că somnolența lor este cauzată de îmbătrânire sau de munca prea mare.
Semne de căutat la copii
Simptomele apneei de somn la copii pot fi diferite de cele ale adulților. Părinții și îngrijitorii care sunt îngrijorați de respirația pe timp de noapte a copilului lor ar trebui, de asemenea, să țină seama de sforăitul puternic sau frecvent. Dar alte semne și simptome ale apneei obstructive de somn la copii includ:
- Somnambulism
- Umezirea patului
- Transpirație în timp ce dormi
- Dificultati de invatare
- Hiperactivitate
- Agresiune
Diagnosticarea apneei obstructive în somn
Discutați cu medicul dumneavoastră dacă sunteți îngrijorat de apneea obstructivă în somn. Dacă medicul dumneavoastră suspectează OSA pe baza simptomelor dumneavoastră, vă poate trimite la un specialist în medicina somnului.
Pentru a diagnostica apneea obstructivă în somn, un specialist în somn va lua în considerare istoricul medical al unei persoane, rezultatele unui examen fizic și rezultatele unui studiu de somn.
Istoricul medical și examenul fizic
De obicei, un medic începe o evaluare a apneei obstructive în somn punând întrebări legate de simptomele și istoricul medical al unei persoane.
În timpul unui examen fizic, medicul evaluează indicele de masă corporală al unei persoane și orice semne de complicații asociate, cum ar fi hipertensiunea arterială. Medicii pot lua în considerare și clasificarea Mallampati a unei persoane, care este o modalitate de a măsura cât de înguste apare căile respiratorii ale unei persoane în timpul unui examen.
Studiul somnului
Un studiu de somn, realizat peste noapte într-un laborator de somn specializat, poate confirma un diagnostic de apnee obstructivă în somn. În timpul unui studiu de somn, un dormitor este monitorizat de o varietate de dispozitive care măsoară și înregistrează anumite funcții ale corpului. Măsurătorile includ tiparele de respirație, nivelul de oxigen din sânge și poziția de dormit.
Testul de apnee în somn la domiciliu
În unele cazuri, un medic poate recomanda un test de apnee în somn la domiciliu în loc de un studiu într-un laborator de somn. Un test de apnee în somn la domiciliu înregistrează mai puține măsurători decât un studiu de somn în laborator și este posibil să nu detecteze apneea ușoară în somn. Dar testarea la domiciliu poate fi o opțiune atunci când medicii suspectează apnee în somn moderată sau severă, care nu este complicată de o altă afecțiune medicală.
Dacă un medic continuă să suspecteze apneea obstructivă în somn după un test de apnee în somn negativ sau neconcludent, poate recomanda un studiu de somn în laborator ca pas următor.
Severitatea apneei obstructive în somn
Când un medic diagnostichează apneea obstructivă în somn, el clasifică severitatea afecțiunii pe baza simptomelor unei persoane și a indicelui de apnee-hipopnee (AHI). IHA este numărul mediu de episoade de respirație perturbată în timpul fiecărei ore a unui studiu de somn.
Ce s-ar putea întâmpla dacă apneea obstructivă în somn nu este diagnosticată?
Apneea obstructivă în somn poate duce la consecințe potențial grave dacă este lăsată netratată. Complicațiile posibile ale apneei obstructive de somn includ:
- Accidente de vehicule cu motor
- Reducerea atenției și a memoriei
- Schimbări de dispoziție și depresie
- Disfuncție sexuală
- Boli de inimă și accident vascular cerebral
- Diabet de tip 2
Aceste complicații pot fi cauzate de mai mulți factori legați de apneea în somn, inclusiv efectele pierderii somnului, scăderile repetate ale cantității de oxigen din sânge și modificările ritmului cardiac și ale tensiunii arteriale.
Tratamente și dispozitive pentru apneea obstructivă în somn
Apneea obstructivă în somn este tratată ca o afecțiune cronică care necesită un tratament pe termen lung, noaptea. Tratamentul are ca scop restabilirea respirației normale, îmbunătățirea calității somnului și ameliorarea altor simptome.
Pentru a trata apneea obstructivă în somn, medicii recomandă de obicei terapia cu presiune pozitivă a căilor respiratorii (PAP) în combinație cu modificări ale stilului de viață. Dacă oamenii nu sunt capabili să tolereze aceste tratamente sau tratamentele nu ajută, medicii pot recomanda aparate orale sau intervenții chirurgicale.
Terapia PAP pentru apneea obstructivă a somnului
Terapia cu presiune pozitivă a căilor respiratorii menține căile respiratorii deschise prin pomparea aerului sub presiune în căile aeriene superioare de la un aparat de lângă pat. Terapia PAP poate reduce întreruperile respiratorii la majoritatea persoanelor cu OSA și este considerată piatra de temelie a tratamentului de către experții în somn.
Cele mai comune tipuri de terapie PAP pentru OSA sunt CPAP, BiPAP și APAP.
CPAP: Aparatele cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) furnizează un flux de aer fix și constant pentru a menține căile respiratorii deschise.
BiPAP: Presiunea binivel pozitivă a căilor respiratorii (BiPAP sau BPAP) oferă două niveluri de presiune: un nivel mai ridicat în timpul inhalării și o presiune mai scăzută în timpul expirării.
APAP: Presiunea pozitivă a căilor respiratorii de reglare automată (APAP) este o tehnologie disponibilă pe multe aparate CPAP sau BiPAP care ajustează presiunea în funcție de nevoile unei persoane pe tot parcursul nopții.
Alternativele emergente la terapia CPAP pot fi opțiuni pentru persoanele care nu pot tolera sau nu beneficiază de alte terapii PAP. Una dintre aceste alternative, numită presiune expiratorie pozitivă a căilor respiratorii (EPAP), nu necesită o mașină de lângă pat. În schimb, dispozitivele EPAP sunt introduse în nări și ajută la menținerea căilor respiratorii deschise folosind presiunea creată de propria respirație a unei persoane.
Aparate orale pentru apnee obstructivă de somn
Aparatele orale pentru apneea în somn sunt dispozitive care sunt introduse în gură pentru a deplasa maxilarul și limba înainte, ceea ce scade șansele de blocare a căilor respiratorii. Deși aceste dispozitive sunt mai puțin eficiente decât CPAP în tratarea apneei obstructive în somn, ele pot fi utile pentru reducerea sforăitului și tratarea OSA ușoară.
Chirurgie pentru apnee obstructivă de somn
Operația de apnee în somn poate mări căile respiratorii sau împiedică blocarea acesteia în timpul somnului. Medicii pot recomanda intervenția chirurgicală atunci când alte tratamente nu ajută sau dacă cred că intervenția chirurgicală ar putea face terapia CPAP mai eficientă.
În timp ce intervenția chirurgicală poate oferi beneficii semnificative pentru unii oameni, rareori este capabilă să vindece apneea obstructivă de somn la adulți.
Pentru copiii cu apnee obstructivă în somn, intervenția chirurgicală poate fi primul tratament pe care îl primesc. Mulți copii au adenoide și amigdale mărite care le pot bloca căile respiratorii superioare în timp ce dorm. Îndepărtarea acestor țesuturi poate menține căile respiratorii deschise și poate îmbunătăți respirația pe timp de noapte.
Modificări ale stilului de viață pentru apneea obstructivă a somnului
Ajustările stilului de viață pot fi o parte importantă a îngrijirii OSA și sunt adesea recomandate împreună cu tratamentul medical cum ar fi terapia CPAP.
Exercițiile fizice și pierderea în greutate pot fi recomandate unor persoane cu apnee obstructivă în somn. Pierderea în greutate prin modificări ale dietei, exerciții fizice sau intervenții chirurgicale de slăbire poate reduce problemele de respirație și ușura simptomele în timpul zilei.
Schimbarea pozițiilor de dormit poate ajuta, de asemenea, unii oameni. Persoanele care au apnee obstructivă în somn care se agravează atunci când dorm pe spate ar trebui să ia în considerare încercarea de a dormi pe o parte.
Alcoolul poate agrava apneea obstructivă în somn și sforăitul, poate agrava simptomele în timpul zilei și poate crește riscul de accidente. Din aceste motive, medicii le pot recomanda persoanelor cu apnee obstructivă în somn să-și reducă consumul de alcool sau să evite consumul total de alcool.
De asemenea, este o idee bună să revizuiți utilizarea medicamentelor cu un medic, deoarece anumite medicamente pot agrava apneea în somn.
Trăiește cu apnee obstructivă în somn
Pentru mulți oameni, colaborarea cu un medic pentru a diagnostica și trata apneea obstructivă în somn poate oferi ameliorarea simptomelor, poate reduce complicațiile potențiale și le poate îmbunătăți calitatea vieții. Deoarece aceste tratamente necesită adesea ajustări la obiceiurile zilnice, poate dura timp pentru ca oamenii să se obișnuiască să trăiască cu apnee obstructivă în somn.
Când începeți terapia CPAP, este normal să vă simțiți inconfortabil cu masca, presiunea aerului sau zgomotul de la aparat. Deoarece aparatul CPAP trebuie folosit în fiecare seară pentru a fi eficient, oamenii ar trebui să discute prompt despre orice îngrijorare sau problemă cu utilizarea unui aparat CPAP cu medicii lor.
Igiena somnului poate ajuta pe oricine care trăiește cu apnee obstructivă în somn să se odihnească suficient și de înaltă calitate. Îmbunătățirea igienei somnului înseamnă practicarea unor obiceiuri sănătoase de somn, cum ar fi:
- Alocarea de timp suficient pentru somn
- Menținerea unui program de somn constant
- Evitați cofeina mai târziu în cursul zilei
- Ținerea electronicelor în afara dormitorului
