Artrita

Artrita este o boală inflamatorie a articulațiilor care este însoțită de durere.

Artrita este o boală extrem de frecventă care afectează oameni de toate vârstele, inclusiv copiii. Dintre diferitele forme de artrită, două boli sunt cele mai frecvente: osteoartrita (la noi se numește în mod obișnuit osteoartrita) și artrita reumatoidă.

Osteoartrita (osteoartrita) este mai frecventă la persoanele cu vârsta peste 50 de ani. Cu toate acestea, se poate dezvolta la orice vârstă ca urmare a unei răni sau a altor boli care afectează articulația.

Osteoartrita începe cu deteriorarea suprafeței netede a cartilajului care acoperă oasele articulației. Acest lucru face mișcarea dificilă, provocând durere și rigiditate în articulații. În timp, straturile de cartilaj devin mai subțiri, ceea ce implică o încărcare crescută asupra țesutului osos din zona articulației.

Rezultatul este formarea de pinteni osoși (osteofiți) – excrescențe ascuțite de-a lungul marginilor articulațiilor. Cel mai adesea sunt afectate articulațiile mâinilor, coloanei vertebrale, genunchiului și șoldului. Citiți mai multe despre osteoartrita.

Artrita reumatoidă apare cel mai adesea la persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani. Femeile au șanse de trei ori mai mari de a dezvolta artrită reumatoidă decât bărbații.

Poliartrita reumatoidă, spre deosebire de osteoartrita, se dezvoltă sub influența anticorpilor imunitari care afectează articulațiile, provocând durere și inflamație. În primul rând, este atacată membrana sinovială a articulației, capsula sa interioară. În viitor, boala se poate răspândi în întreaga articulație, ducând la umflarea, deformarea, distrugerea cartilajului și a țesutului osos. Persoanele cu poliartrită reumatoidă pot dezvolta, de asemenea, leziuni în alte organe și țesuturi. Citiți mai multe despre artrita reumatoidă.

Alte tipuri de artrită și afecțiuni asociate. Pe lângă osteoartrita și artrita reumatoidă, există multe alte tipuri de artrită, cum ar fi:

• spondilita anchilozantă (boala Bekhterev) este o boală cronică care afectează oasele, mușchii și ligamentele coloanei vertebrale;
• spondiloartrita cervicală – afectează oasele, mușchii și ligamentele coloanei vertebrale la nivelul gâtului;
• fibromialgie – durere la nivelul mușchilor corpului, ligamentelor și tendoanelor;
• lupusul eritematos sistemic este o boală care provoacă inflamația sistemică a țesuturilor conjunctive ale corpului;
• guta este un tip de artrită care afectează de obicei degetul mare, dar se poate dezvolta și în orice articulație a corpului.
• artrita psoriazică, o inflamație a articulatiilor care afectează persoanele care suferă de psoriazis;
• artrita reactivă – poate provoca inflamarea articulațiilor, a ochilor și a uretrei (canalul prin care urina este expulzată din vezică). Artrita reactivă este o complicație a bolilor acute transferate anterior, afectarea ochilor și a sistemului genito-urinar se numește sindrom Reiter și este o complicație a infecției cu chlamydia;
• artrita secundară – o boală care se poate dezvolta după o leziune articulară; se poate manifesta uneori la mulți ani după leziune;
• polimialgia reumatică, o afecțiune în care sistemul imunitar atacă țesutul sănătos, provocând dureri musculare, rigiditate și inflamație articulară.

Simptome de artrită

Există multe simptome diferite ale artritei. În funcție de tipul de artrită de care suferiți, simptomele pot varia. Cu toate acestea, simptomele comune ale artritei includ:

• durere, sensibilitate crescută la nivelul articulațiilor și rigiditate a mișcărilor;
• inflamația articulației și a țesuturilor adiacente;
• mobilitate limitată a articulațiilor;
• febră și roșeață a pielii în zona articulațiilor;
• slăbiciune musculară și atrofie.

Artrita la copii

Deși persoanele în vârstă sunt mai predispuse la artrită, uneori poate apărea și la copii. Cele mai multe tipuri de artrită care apar la copii sunt clasificate ca artrită idiopatică juvenilă (JIA). JIA provoacă durere și inflamație la una sau mai multe articulații timp de cel puțin șase săptămâni. Deși cauza exactă a AJI este necunoscută, simptomele se rezolvă adesea odată cu vârsta și persoana revine la o viață normală. Principalele tipuri de JIA sunt prezentate mai jos.

AJI oligoarticulară este cea mai frecventă formă a bolii. Acesta perturbă până la patru articulații ale corpului, cel mai frecvent la genunchi, glezne și încheieturi. AJI oligoarticulară răspunde bine la tratament și rareori cauzează complicații. Cu toate acestea, copiii sunt expuși riscului de complicații vizuale. Pentru a evita acest lucru, este necesar să vă verificați în mod regulat vederea de către un oftalmolog (oculist).

AJI poliarticulară sau poliartrita afectează cinci sau mai multe articulații. Boala poate apărea la orice vârstă în timpul copilăriei. Simptomele JIA poliarticulară sunt similare cu cele ale poliartritei reumatoide la adulți. Boala este adesea însoțită de o erupție cutanată și o creștere a temperaturii corpului (febră) de 38°C sau mai mult.

JIA sistemică începe cu simptome precum febră, erupție cutanată, letargie (lipsa de energie) și amigdale umflate. Mai târziu, la aceste simptome se pot adăuga umflarea și inflamația articulațiilor. La fel ca AJI poliarticulară, JIA sistemică poate apărea la copiii de orice vârstă.

JIA entesopatică este un tip de artrită juvenilă care este mai frecventă la băieții mai mari și adolescenți. Poate provoca dureri în tălpile picioarelor și în jurul articulațiilor genunchiului și șoldului, unde ligamentele se atașează de oase.

Tratamentul artritei

Deși nu există un remediu pentru artrită, există o serie de tratamente care pot încetini progresia bolii. Medicamentele pot ameliora simptomele artritei. În cazurile severe, uneori se recomandă intervenția chirurgicală.

Analgezicele (calmantele durerii), medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și corticosteroizii sunt adesea prescrise pentru a trata osteoartrita (osteoartrita).

În unele cazuri deosebit de grave, poate fi necesară o intervenție chirurgicală, de exemplu:

• endoprotetice (înlocuire articulară);
• artrodeza articulară (o serie de proceduri care creeaza o completă imobilitate a articulației în vederea restabilirii motorului funcțiile membrelor);
• osteotomie (operație de îndepărtare deformări articulare prin mijloace artificiale fractura sau disecţia osului cu fixare ulterioară).

Scopul principal în tratamentul artritei reumatoide este de a încetini progresia bolii și de a minimiza șansa de afectare a articulațiilor. Tratamentul poate include:

• analgezice (calmante);
• medicamente antireumatice modificatoare ale bolii (DMARD);
• fizioterapie;
• sport regulat.

Stil de viață cu artrită

Dacă aveți artrită, ar trebui să urmați o serie de reguli pentru a o preveni și pentru a vă îmbunătăți calitatea vieții.

De exemplu, puteți:

• controlează-ți greutatea pentru a reduce stresul asupra articulațiilor;
• evitarea stresului si leziunilor articulatiilor pentru a preveni sau reduce severitatea osteoartritei;
• menține o postură adecvată pentru a menține sănătatea articulații;
• urmați kinetoterapie și folosiți un baston pentru plimbări;
• angajați-vă în exerciții fizice regulate cu suportarea greutății, cum ar fi mersul pe jos. Acest tip de exerciții va crește puterea mușchilor care vă susțin articulațiile.

Ideea că a nu face exerciții fizice va ajuta la reducerea riscului de viitoare probleme articulare este o concepție greșită.

Medicul dumneavoastră local (terapeutul) vă poate îndruma către un medic de reabilitare care vă va sfătui cu privire la echipamentul de care ați putea avea nevoie pentru o viață completă independentă.

Terapeutul poate oferi și referințe pentru a contacta departamentul local de asistență socială. Dacă trebuie să vă faceți casa potrivită pentru a trăi cu artrită, acum există o gamă largă de servicii și produse disponibile pentru a ușura viața persoanelor care suferă de artrită.

În unele cazuri, artrita vă poate reduce flexibilitatea și mobilitatea, crescând riscul de rănire. Mai jos sunt enumerate o serie de măsuri care vor ajuta la reducerea riscului acestor situații.

Eliminați pericolele din casa dvs. – Mențineți-vă întotdeauna casa bine iluminată și îndepărtați orice fire și cabluri slăbite de care ați putea fi prins. Asigurați-vă că treptele scărilor, covoarele și mochetele sunt sigure. Așezați covorașe de cauciuc în jurul chiuvetelor și căzilor pentru a preveni alunecarea și ștergeți întotdeauna apa vărsată imediat. Instalați balustrade în baie și toaletă pentru a vă ajuta să vă ridicați. Medicul local sau asistentul social vă poate sfătui cum să vă păstrați casa în siguranță.

Antrenează-ți sistemul vestibular – Exercițiile care ajută la îmbunătățirea sistemului vestibular vor ajuta la prevenirea căderilor. Activitatea fizică poate preveni până la 25% din căderi. Formele ideale de exerciții pentru a îmbunătăți echilibrul sunt tai chi, yoga și dansul.

Schimbați tocuri înalte cu pantofi plate – tocurile înalte sunt dăunătoare pentru postură și vă fac mai predispus la cădere, așa că poartă pantofi comozi.

Nu abuzați de alcool – alcoolul afectează simțul echilibrului și crește riscul de vânătăi sau cădere. Rata permisă de consum de alcool nu este mai mare de 1 doză standard pentru femei și 1-2 doze pentru bărbați (doza standard este de 18 ml (13,7 g) etanol sau 45 ml în termeni de vodcă). Aflați mai multe despre regulile de consum de alcool.

Verificați-vă vederea – odată cu înaintarea în vârstă, vederea se poate deteriora, ceea ce, la rândul său, poate crește riscul de vătămare, așa că este important să faceți controale regulate cu medicul oftalmolog.

Simțiți-vă liber să cereți ajutor – dacă aveți artrită, nu stați pe scaune pentru a ajunge la rafturile de sus și nu schimbați un bec. Încercați să evitați activitățile care pot provoca dureri severe. Scrieți o listă de responsabilități pe care vi le este greu să le îndepliniți și rugați-vă prietenii sau rudele să vă ajute.

Nutriție pentru artrită

Există multe mituri despre nutriția pentru artrită, dar cercetările arată că anumite alimente pot reduce inflamația și durerea și pot încetini progresia artritei.

Unii oameni susțin că produsele lactate cauzează artrita, în timp ce oțetul de mere și mierea sunt eficiente în tratarea afecțiunii. Alții cred că fructele acide, cum ar fi lămâile, portocalele și grapefruit-urile, precum și legumele de mănăsară, cum ar fi cartofii, vinetele și ardeii, pot agrava boala.

Mulți oameni cu artrită, în special poliartrita reumatoidă, spun că există o legătură între consumul anumitor alimente și îmbolnăvirea.

Deși există puține dovezi care să susțină opiniile de mai sus, unele studii arată că anumite alimente pot ajuta la reducerea durerii și inflamațiile cauzate de artrită și pot încetini progresia bolii.

Alimente bogate în calciu și vitamina D

Aceste alimente promovează o dietă sănătoasă și echilibrată care va reduce riscul de complicații precum bolile de inimă, osteoporoza (oasele slabe și fragile) și obezitatea.

Dacă luați medicamente antiinflamatoare steroidiene pentru o perioadă lungă de timp, aveți mai multe șanse de a dezvolta osteoporoză. Pentru a vă reduce riscul, mâncați alimente bogate în calciu și vitamina D.

Alimentele bogate în calciu includ produse lactate (lapte, brânză și iaurt), nuci, semințe și pește, cum ar fi sardinele sau mirosul (mai ales dacă mănânci pește întreg cu oase).

Lumina soarelui este principala sursă de vitamina D, dar poate fi obținută și din pește gras, precum și din alimente îmbogățite cu nutrienți, cum ar fi cerealele și margarina.

Există tot mai multe dovezi că dieta mediteraneană este bună pentru prevenirea artritei și a altor câteva boli. Această dietă include o mulțime de fructe, legume, pește, cereale și leguminoase și cantități moderate de carne roșie.

Se crede că alimentele bogate în acizi grași polinesaturați omega-3 au efecte antiinflamatorii, care pot reduce durerea asociată cu inflamația articulațiilor. Acizii grași Omega-3 se găsesc în peștii grasi precum sardinele, macroul și somonul.

Încercați să consumați cel puțin două porții de pește gras pe săptămână. Acizii grași Omega-3 se găsesc și în nuci și semințe (în special în semințele de in) și sunt utilizați în margarină, cereale și produse din iaurt.

Anumite alimente, cum ar fi pateurile, carnea crudă și produsele lactate nepasteurizate, pot crește riscul de intoxicație alimentară. Dacă luați imunosupresoare, aceste alimente trebuie evitate.

Exercițiu cu artrită

Dacă aveți artrită, exercițiile fizice regulate vă pot ajuta să controlați boala. Cu toate acestea, este important să alegeți tipul și intensitatea potrivite de activitate fizică. Exercițiile fizice regulate ajută la menținerea greutății, la îmbunătățirea posturii și la reducerea riscului de complicații precum osteoporoza. Într-un studiu realizat de Asociația pentru artrită, 57% dintre persoanele cu artrită au spus că exercițiile fizice le-au ajutat să-și controleze boala.

Există trei tipuri de exerciții care pot fi combinate pentru a forma un program bun de antrenament. Acestea includ:

• Exerciții de întindere – pentru a crește flexibilitatea și a promova o postură bună, acestea includ înotul, tai chi și golful;
• exerciții generale de întărire – vor ajuta la întărirea mușchilor, care, la rândul lor, oferă un sprijin mai bun pentru articulații;
• exerciții aerobice – crește ritmul cardiac, ceea ce ajută la îmbunătățirea aptitudinii fizice prin întărirea inimii. Unele dintre cele mai bune forme de exerciții aerobice sunt mersul pe jos, ciclismul și tenisul.

Activitatea fizică regulată vă oferă cea mai bună oportunitate de a preveni eficient artrita și este, de asemenea, necesar să reduceți riscul de a dezvolta o serie de alte boli.

Găsirea nivelului potrivit de exerciții este foarte importantă dacă doriți să obțineți beneficiile exercițiilor fizice. Încercați să estimați în mod realist cantitatea de sarcină pe care o puteți efectua și, de asemenea, alegeți exercițiile care vă plac.

La începutul unui nou program de antrenament, s-ar putea să simți durere, adesea aceasta se datorează încărcăturii mușchilor inactivi anterior. Cu toate acestea, dacă simțiți durere mai mult de două ore după exercițiu sau dacă aveți dureri articulare, consultați medicul local sau terapeutul fizic înainte de a face din nou exerciții.

Exercițiile fizice regulate sunt una dintre cele mai bune modalități de a reduce simptomele osteoartritei. Exercițiile fizice vor ajuta la menținerea unei greutăți sănătoase, ceea ce duce la mai puțin stres asupra articulațiilor. Un program de exerciții moderate este mult mai eficient decât unul intens. Exersarea excesivă poate duce la dureri ulterioare și la degenerarea articulațiilor.

Încercați să faceți niște exerciții în fiecare zi pentru a îmbunătăți gama de mișcare a articulațiilor.

Nu supraîncărcați niciodată o articulație dureroasă.

Pentru pacienții cu poliartrită reumatoidă, este foarte important să se mențină echilibrul corect între odihnă și activitate fizică. Puteți continua să faceți exerciții în timpul unei exacerbări a bolii, dar este necesar să reduceți intensitatea antrenamentului.

Exercițiile fizice dimineața vor ajuta la reducerea rigidității dimineții la articulații. Exercițiile care construiesc și întăresc mușchii vă vor ajuta la protejarea și susținerea articulațiilor. Înotul, mersul pe bicicletă și mersul rapid nu pun prea mult stres asupra articulațiilor, așa că sunt deosebit de bune pentru persoanele cu poliartrită reumatoidă. Încercați să mențineți o postură corectă în orice moment.

La ce medic ar trebui să mă adresez pentru artrită?

Dacă sunteți îngrijorat de articulații, contactați un medic generalist sau un chirurg pentru un diagnostic inițial. După ce medicul pune un diagnostic, el, dacă este necesar, vă va trimite la o consultație cu un specialist.

În cele mai multe cazuri, tratamentul tipurilor sistemice de artrită este gestionat de un reumatolog, care poate fi un chirurg traumatolog.